• Unde este pentru tine ”acasă”?

     

     

    Zilele acestea am tot avut în gând tot felul de idei pe care doream să vi le împărtășesc, dar niciuna nu mi se mai părea atât de interesantă în momentul în care doream să o aștern pe hârtie.
    Vi se întâmplă și vouă uneori să aveți o mie de gânduri și să nu te poți hotărâ care este ”cel mai cel” ?!?

     

    Și cum stăteam așa în fața paginii goale ca pierdută într-un labirint,  fără pic de imaginație, am auzit   știrea care m-a amuzat teribil, cum în urma studiilor efectuate  de cercetătorii englezi s-a constatat că exercițiul de a croșeta este unul benefic pentru creier (ha-ha)!

     

    Mi-am permis deci să iau o pauză și să fac niște „exerciții pentru creier”😊.
    Oricum, nici cele câteva grade din termometru care dădeau impresia mai degrabă de Noiembrie decât de Mai, cunoscută drept vremea cireșelor, nu mă ajutau.
    Poate că într-adevăr vremea asta atât de ciudată ne pune în încurcătură! Eh, pretexte! (hi-hi).

     

    Dar nu din acest motiv, al exercițiului, m-am apucat eu de croșetat😊, la începutul începutului!  La vremea aceea nici măcar  nu se făcuse acest studiu, sau nu se știa de el,  ci pentru ca sunt fascinată de dantelă, broderii etc.
    Așadar am pornit cu gândul că dacă aleg un model pentru vară – care va veni și ea la un moment dat (!?!) – și o culoare a speranței,  verde, mă va motiva să ies din starea aceea!  Bașca, bonus pentru creieraș😆.

     

    În tot acest timp gândurile se întretăiau în mintea mea aidoma unei țesături cu o mie de ițe, una fina și complicată.
    Printre trei piciorușe duble și  cinci ochiuri de lanț,  trăgând cu ochiul la noutățile de pe  rețelele  de socializare, mi-a atras atenția un comentariu*, care a dat  naștere următoarei întrebări :

    „Unde te simți acasă?  Cel mai acasă?

    Chiar așa!
    Vă provoc și pe voi la un dialog pe aceasta temă.

     

     

    Te simți acasă la mama/părinți, la tine, la vreun prieten/ă, sau într-un loc din cele pe care le vezi/vizitezi?
    Unde te simți tu acasă?

     

    Cred că te simți acasă acolo unde „habitatul” respectiv îți permite să ai la îndemână ceea ce te face să te simți bine: să ai o carte bună la îndemână când simți că vrei să citești, să poți admira natura (pentru mine cu flori, muuulte flori!!!) și să te plimbi.  Acolo unde poți trăi emoții, acolo unde poți privi albastrul cerului plin de stele  (care apropos – este peste tot în lume la fel), acolo unde ai iubirea lângă tine.

    Poate fi acolo unde te transformi în cine ești cu adevărat, unde te regăsești pe tine însuți, unde îți poți face viața în care crezi cu adevarat.
    Acasă cred că este și acolo unde te poți desfășura, ești în largul tău, unde găsești ceva din ceea ce te definește, acolo unde simți ca ești tu așa cum ești, acolo unde poți vedea miracolele din jurul tău.
    Acolo unde  poți cuprinde și iubirea și curajul și frumusețea și dorințele și oamenii, totul într-o singură inima: a ta!

    Dacă ești tu, oriunde poate fi acasă: și la tine și la mama și în orice colț al  lumii ! (Tenerifeee😊).

    Dacă știi ce vrei de la viață, dacă știi ce cauți, dacă știi să te bucuri de fiecare clipă trăită, găsești frumusețea fiecărui loc, lucru.

     

    De câte ori nu ai auzit și tu „nicăieri nu-i ca acasă”?
    ”Nicăieri nu-i ca acasă” pentru ca tu ți-ai creat/personalizat acel loc, ți-ai pus amprenta, ți-ai făcut un confort al tău. Dacă ne mai gândim și la timp,  cu cât stai mai mult în locul (casa) respectiv/ă, evident apare puterea obișnuintei, a atașamentului.
    Dar viața nu este un plan de urmat ci mai degrabă un rucsac cu propriile vise.
    Unul pe care să-l poți duce 😊.

     

     

    Și-apoi, ce te împiedică să aduci toate acestea acolo unde decizi tu să fii?
    Nu se spune și „omul sfințește locul”?
    Exact așa! Omul duce cu el dorințele, valorile, visele, dorurile sau voința!
    Este vorba doar de tine și voința ta!

     

    Nu este vorba nici de lucruri, nici de rude, prieteni, nici de rădăcini, sau alte lucruri materiale.
    Fii sincer cu tine și recunoaște câte lucruri inutile nu zac prin te miri cine știe ce loc al casei?
    De câte ori nu te  lași  prins  de atâtea alte „priorități” încât nu apuci să te bucuri de ceea ce ai, de ceea ce te înconjoară?
    De câte ori din lipsa de timp, deși nu ești la distanțe mari, nu reușești sa te vezi cu cei dragi, cu prietenii, părinții?

    Ma refer la întâlnirile pe viu, adevărate,  nu mă refer la ceea ce avem astăzi la îndemână din punct de vedere al tehnicii avansate al rețelelor de socializare, video-telefonie etc, care ne fac viața mai ușoară.
    Mai contează atunci unde sau  în ce loc te afli?
    Nu este ca și cum te-ai afla undeva departe, foarte departe și îți planifici un drum, o călătorie?

    Mai cred că este vorba  într-un fel și despre capacitatea noastră de a o lua de la capăt fără a te simți dezrădăcinat, traumatizat de schimbări, de capacitatea de a te desprinde de locuri, lucruri.

    Dacă știi să faci ca fiecare loc în care ești să fie acasă, dacă te poți desprinde și lua cu tine dorul, amintirile și tot ce ai acumulat, ce te-a ajutat în regăsirea, întregirea sau definirea ta, este minunat!

     

     

    Atunci când nu te regăsești, nu poți fi tu, nu te poți desprinde, nu vei putea fi acasă în alt loc decât cel pe care tu îl crezi și îl definești astfel!

     

    Mai este vorba și despre menirea fiecăruia dintre noi.
    Dacă menirea ta este să fii într-un loc unde poți schimba, poți ajuta, poți contribui cu ceva, atunci acolo trebuie să fii, acolo ești acasă.
    Cred cu tărie și sinceritate asta.

     

    Nu știu dacă este soartă, divinitate sau forță supranaturală, dar cred că ești atras de locuri în care trebuie să fii. Cred că trebuie doar să simți chemarea asta și să fii deschis, să vrei.
    Și nici nu cred că este vorba de lucruri materiale, de lux sau confort. Toate acestea le fac oamenii și nu invers.
    Poți avea totul la superlativ și să-ți lipsească un mic „nimic” cum ar fi iubirea sau sănătatea.
    Da, partea materială poate aduce motivație în plus, dar este așa, trecut la bonus, nu la trebuie.
    Oricâte lucruri ai avea dacă nu ai cu ce-ți hrăni și sufletul, este în van.
    Fericirea vine din lucruri mărunte se mai spune și chiar sunt convinsă că așa este.

     

     

     

    Felicitări pentru că ai citit articolul.
    Distribuie-l să afle şi prietenii tăi.
    Rate this post

    Categories: Experiențe

    Etichete:

    Lasă un răspuns

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.