Bun găsit prieteni!  Pasiunile trebuiesc dozate, împărțite cu grijă? Oare trebuie să fii pasionat dar cu măsură, să le controlezi, altfel se vor  răzbuna pe tine, așa cum spune Epictet? Chestia asta mă frământă de ceva vreme și aș lua ca exemplu pasiunea mea pentru citit. Anul trecut nu prea am avut spor la citit și nici nu am știut cărui fapt se datora asta. Anul acesta a început să îmi placă, chiar dacă este (foarte) la început. Pare mult mai promițător (și) în acest sens, al cititului zic. Poate am reușit să dozez mult mai bine pasiunile! :) Cât ține va treaba asta cu mai mult timp pentru citit, nu știu, dar îmi doresc, vreau să se întâmple. Am o listă lungă cu titluri de cărți pe care mi-am propus să le citesc, prin urmare dacă se va păstra ritmul, va fi foarte bine.

Pasiunile trebuiesc dozate, împărțite cu grijă?

Pasiunile trebuiesc dozate, împărțite cu grijă?

Uneori, când îmi doresc cu ardoare ceva, se întâmplă să fie tot felul de piedici. Lucrurile se întâmplă, se realizează până la urmă, dar cu greu, după mult timp. Spre exemplu, mi-am dorit foarte mult să citesc povestea vieții lui Michelle Obama. Îmi place omul Michelle, de cum am văzut-o prima oară. Ceva, nu știu să spun exact ce, încă de la prima vedere mi-a trezit curiozitatea foarte tare.

De aceea, când a apărut cartea, mi-am dorit imediat să o citesc dar, cum -necum, nu reușeam să fac rost de ea. Într-un târziu, am văzut-o la prietena mea, am rugat-o să mi-o împrumute și am reușit să intru în posesia ei. Mulțumesc Georgiana! Ei bine, am început să o citesc, dar nu știu cum se făcea că la fiecare 2, maxim 3 pagini intervenea ceva care mă determina să-mi abandonez plăcuta activitate de citit. Am reușit într-un fina să o citesc, dar într-un timp nepermis (pentru mine!) de lung. Și nu din cauza cărții, stilului în care este scrisă sau alte asemenea motive. Nu.

IMG 20200113 194625 Pasiunile trebuiesc dozate, împărțite cu grijă?

Cartea este interesantă, bine scrisă, pe gustul meu. Impresionant a fost să descopăr capacitatea de muncă și puterea lui Michelle, tenacitatea ei. Curajul, modestia și dedicarea sunt alte aspecte ale caracterului pe care le-am descoperit. De altfel, sunt trăsături ale caracterului său care au ajutat-o să reușească în viață: carieră, familie și mai apoi, în rolul de “primă doamnă”.

Povestea mea

Pare absolut incredibil de realizat dacă privești la firul pe care l-a urmat traseul vieții sale, pornind dintr-un mic apartament aflat în sudul orașului Chicago. De admirat pragmatismul, sinceritatea cu care privește și recunoaște lucrurile, nu toate frumoase, dar reale. Fără ascunzișuri sau adevăruri îmbrăcate în haine strălucitoare ci spuse simplu, firesc,  face personajul credibil și lectura plăcută.  Michelle nu are “rețete de succes” și nici nu are drept scop să propovăduiască așa ceva cu “Povestea mea”. Este chiar o poveste reală de viață, povestea vieții ei, la care ține, o prețuiește ca pe ceva unic. Iar asta mi s-a părut de bun simț, corect, remarcabil. Dacă nu ați citit cartea (încă), recomandarea mea este să o faceți pentru că merită.

Dar cum s-ar numi oare pasiunea cititului împletită cu cea a creativității, modei? Oare apropierea nu le poate duce într-o singură categorie, a frumosului? Căci, la fel de mult ca Michelle, chiar mai mult, m-a atras Coco Chanel. De mult timp, cam de când am aflat ce înseamnă un stil în modă și ce a reprezentat Coco pentru modă. Dar nu este cazul să cuantificăm în ani. :)

IMG 20200113 194425 Pasiunile trebuiesc dozate, împărțite cu grijă?

Viața ei plină de necunoscute, jumătăți de adevăr sau minciuni nedemontate, plină de controverse, contează mai mult sau mai puțin. Fascinația, atracția a fost să aflu cât mai multe lucruri despre omul Gabrielle Chanel, care a avut ceva de spus în modă. Despre talentul ei, despre felul în care a știut să se impună, iar cele câteva filme vizionate mi-au oferit destul de puține lucruri edificatoare. Desigur, ele reprezintă viziunea scenaristului și nu am nimic de comentat, mai ales că nici nu mă pricep.

Pasiunile trebuiesc dozate, împărțite cu grijă?

Probabil că de aceea, când am descoperit cartea  lui Edmonde Charles- Roux a fost ca și când aș fi găsit comoara căutată o viață întreagă. Nici nu a fost nevoie să spun ceva în afară de exclamația scoasă la vederea ei, și mi-a fost oferită spre citire. Tot ca pe o comoară de neprețuit o deschideam să savurez fiecare cuvânt, frază … pagină. Finalul de an m-a prins doar cu câteva pagini citite și aproape descurajată de strădania autorului de a scoate la suprafață caracterul mincinos asupra părților incomode din viața Gabriellei.

IMG 20200113 194232 Pasiunile trebuiesc dozate, împărțite cu grijă?

Dar imediat după sărbători am reluat lectura și m-am concentrat asupra aspectelor mai relevante, scoțându-mi din minte prima impresie. Se pare că am mai mult spor, cum spuneam și la început, ceea ce îmi dă o stare de bine. Sper să termin cartea în timp rezonabil și să împărtășesc cu voi opiniile mele. 

Și asta nu pentru că am vreun termen, dar pe măsuța mea de lucru așteaptă cuminți alte cărți cu titluri cel puțin interesante.

Sunt nerăbdătoare să aflu dacă ați citit cele două cărți dar și alte titluri și ce mai aveți “în lucru”. De asemeni, aș vrea sa aflu parer-ea voastră despre dozarea pasiunilor. Voi cum ați început anul din perspectiva pasiunii pentru citit? Opiniile și sugestiile voastre le aștept ca de obicei, în comentarii.

 

Până data viitoare, cărți cât mai interesante și spor la citit!

 

UniquebyMM

Dacă v-a plăcut povestea, mai poftiți! Nu uitați să share-uiți

Rate this post