Bun găsit prieteni! Pasiunile trebuiesc dozate, împărțite cu grijă? Oare trebuie să fii pasionat dar cu măsură, să le controlezi, altfel se vor răzbuna pe tine, așa cum spune Epictet? Chestia asta mă frământă de ceva vreme și aș lua ca exemplu pasiunea mea pentru citit. Anul trecut nu prea am avut spor la citit și nici nu am știut cărui fapt se datora asta. Anul acesta a început să îmi placă, chiar dacă este (foarte) la început. Pare mult mai promițător (și) în acest sens, al cititului zic. Poate am reușit să dozez mult mai bine pasiunile! :) Cât ține va treaba asta cu mai mult timp pentru citit, nu știu, dar îmi doresc, vreau să se întâmple. Am o listă lungă cu titluri de cărți pe care mi-am propus să le citesc, prin urmare dacă se va păstra ritmul, va fi foarte bine.
Pasiunile trebuiesc dozate, împărțite cu grijă?
Uneori, când îmi doresc cu ardoare ceva, se întâmplă să fie tot felul de piedici. Lucrurile se întâmplă, se realizează până la urmă, dar cu greu, după mult timp. Spre exemplu, mi-am dorit foarte mult să citesc povestea vieții lui Michelle Obama. Îmi place omul Michelle, de cum am văzut-o prima oară. Ceva, nu știu să spun exact ce, încă de la prima vedere mi-a trezit curiozitatea foarte tare.
De aceea, când a apărut cartea, mi-am dorit imediat să o citesc dar, cum -necum, nu reușeam să fac rost de ea. Într-un târziu, am văzut-o la prietena mea, am rugat-o să mi-o împrumute și am reușit să intru în posesia ei. Mulțumesc Georgiana! Ei bine, am început să o citesc, dar nu știu cum se făcea că la fiecare 2, maxim 3 pagini intervenea ceva care mă determina să-mi abandonez plăcuta activitate de citit. Am reușit într-un fina să o citesc, dar într-un timp nepermis (pentru mine!) de lung. Și nu din cauza cărții, stilului în care este scrisă sau alte asemenea motive. Nu.
Cartea este interesantă, bine scrisă, pe gustul meu. Impresionant a fost să descopăr capacitatea de muncă și puterea lui Michelle, tenacitatea ei. Curajul, modestia și dedicarea sunt alte aspecte ale caracterului pe care le-am descoperit. De altfel, sunt trăsături ale caracterului său care au ajutat-o să reușească în viață: carieră, familie și mai apoi, în rolul de “primă doamnă”.
Povestea mea
Pare absolut incredibil de realizat dacă privești la firul pe care l-a urmat traseul vieții sale, pornind dintr-un mic apartament aflat în sudul orașului Chicago. De admirat pragmatismul, sinceritatea cu care privește și recunoaște lucrurile, nu toate frumoase, dar reale. Fără ascunzișuri sau adevăruri îmbrăcate în haine strălucitoare ci spuse simplu, firesc, face personajul credibil și lectura plăcută. Michelle nu are “rețete de succes” și nici nu are drept scop să propovăduiască așa ceva cu “Povestea mea”. Este chiar o poveste reală de viață, povestea vieții ei, la care ține, o prețuiește ca pe ceva unic. Iar asta mi s-a părut de bun simț, corect, remarcabil. Dacă nu ați citit cartea (încă), recomandarea mea este să o faceți pentru că merită.
Dar cum s-ar numi oare pasiunea cititului împletită cu cea a creativității, modei? Oare apropierea nu le poate duce într-o singură categorie, a frumosului? Căci, la fel de mult ca Michelle, chiar mai mult, m-a atras Coco Chanel. De mult timp, cam de când am aflat ce înseamnă un stil în modă și ce a reprezentat Coco pentru modă. Dar nu este cazul să cuantificăm în ani. :)
Viața ei plină de necunoscute, jumătăți de adevăr sau minciuni nedemontate, plină de controverse, contează mai mult sau mai puțin. Fascinația, atracția a fost să aflu cât mai multe lucruri despre omul Gabrielle Chanel, care a avut ceva de spus în modă. Despre talentul ei, despre felul în care a știut să se impună, iar cele câteva filme vizionate mi-au oferit destul de puține lucruri edificatoare. Desigur, ele reprezintă viziunea scenaristului și nu am nimic de comentat, mai ales că nici nu mă pricep.
Pasiunile trebuiesc dozate, împărțite cu grijă?
Probabil că de aceea, când am descoperit cartea lui Edmonde Charles- Roux a fost ca și când aș fi găsit comoara căutată o viață întreagă. Nici nu a fost nevoie să spun ceva în afară de exclamația scoasă la vederea ei, și mi-a fost oferită spre citire. Tot ca pe o comoară de neprețuit o deschideam să savurez fiecare cuvânt, frază … pagină. Finalul de an m-a prins doar cu câteva pagini citite și aproape descurajată de strădania autorului de a scoate la suprafață caracterul mincinos asupra părților incomode din viața Gabriellei.
Dar imediat după sărbători am reluat lectura și m-am concentrat asupra aspectelor mai relevante, scoțându-mi din minte prima impresie. Se pare că am mai mult spor, cum spuneam și la început, ceea ce îmi dă o stare de bine. Sper să termin cartea în timp rezonabil și să împărtășesc cu voi opiniile mele.
Și asta nu pentru că am vreun termen, dar pe măsuța mea de lucru așteaptă cuminți alte cărți cu titluri cel puțin interesante.
Sunt nerăbdătoare să aflu dacă ați citit cele două cărți dar și alte titluri și ce mai aveți “în lucru”. De asemeni, aș vrea sa aflu parer-ea voastră despre dozarea pasiunilor. Voi cum ați început anul din perspectiva pasiunii pentru citit? Opiniile și sugestiile voastre le aștept ca de obicei, în comentarii.
Până data viitoare, cărți cât mai interesante și spor la citit!
UniquebyMM
Dacă v-a plăcut povestea, mai poftiți! Nu uitați să share-uiți
Am ambele cărți acasă însă nu m-am apucat de ele. O să le citesc pentru că știu că sunt foarte interesante
Știu ce spui, probabil este nevoie de un dozaj :)
Mulțumesc pentru comentariu!
Nu am citit niciuna dintre carti, dar am vazut filmul coco chanel care m-a tinut cu sufletul la gura asteptand deznodamantul . M-ar interesa totusi si cartea lui Michelle.
Filmul este altceva. Și eu l-am văzut, în 2 variante chiar, dar cartea mi se pare mai concretă, mai documentată.
Și Michelle a fost pe gustul meu.
Mulțumesc!
Parerea mea despre pasiuni este ca ele ne dau viata si de conduc… dar, ca in orice altceva, trebuie sa avem si aici un echilibru. Oricat am fi de pasionati de un lucru, nu trebuie sa uitam de ziua a 7-a… de odihna, de pauza… toate cu masura!
Anul asta mi-am propus sa-mi fac mai mult timp pentru citit. anul trecut am fost varza la capitolul asta.
Doua femei extraordinare: Obama si Coco. Sunt un exemplu si pentru mine si ma tenteaza sa citesc despre ele.
Ma bucur ca ati reusit sa cititi cartea si ca v a si placut, chiar e o carte care merita citita, cat despre cealalta carte, nu am citit o inca desi am auzit de ea.
Uite ca nu m-am gandit niciodată dacă pasiunile trebuie dozate cu grija, buna întrebare.
In ceea ce privește cititul am început anul in forța, prima comanda pe anul 2020 au fost 5 cărți de la emag.
Mai am puțin și termin prima cartea, Câinele, adevăratul meu prieten.
Tot zic că îmi achiziționez și eu cele două cărți…
Mi se par foarte interesante și mă bucur că există recomandări pentru ele.
Mulțumesc că mi-ai amintit de ele!
Am si eu cartea Coco Chanel dar nu am apucat sa o citesc inca.
Am citit si eu cartea Coco Chanel si mi-a placut tare mult !
Sunt pe lista mea, mulțumesc ca mi ai reamintit de ele
Ambele carti le am si eu pe lista, impreuna cu alte zeci. Parca niciodata nu se mai termina lista de dorinte. :))
Sunt convinsa ca pana acum ai reusit sa termini cartea si sa-ti formezi o parere. Te asteptam cu un update la articol daca tu consideri necesar
As vrea sa citesc mai des in acest an. Lectura este una dintre marile mele pasiuni! 😘
Am si eu in plan sa citesc cartea lui Michelle Obama
Doua carti deosebite pentru doua femei speciale!