6 moduri de preparare a cafelei

Salutare, dragi prieteni! După ce v-am purtat în destinații minunate de vacanță și în istoria cartofilor întâlniți acolo, propun să continuăm pe aceeași temă. Ideea este cam aceeași, doar că, de această dată este vorba despre alte tărâmuri și despre alt produs ”vedetă”: cafeaua.

Spre deosebire de cartof, cafeaua nu face parte din categoria preparatelor nelipsite sau, mai corect spus, de bază în consumul zilnic. Deși,  mulți oameni de pe Planeta Pământ sunt dispuși să se lipsească de cartofi în favoarea cafelei. Mai ales, dacă facem referire la … zilele noastre.

 „Pentru mine, mirosul de cafea proaspătă este una dintre cele mai mari invenții.” – Hugh Jackman

Cafeaua nu este nici foarte blamată, dar nici recunoscută de toată lumea ca fiind de neînlocuit. Probabil se află undeva între cele două categorii. Interesant însă este un studiu realizat în 2013, care arată că numai 9% dintre populația orașelor nu consumă cafea. Vă dați seama totuși, ce rată de răspândire are?!? :) Cu alte cuvinte, o majoritate pe care am putea să o considerăm apreciabilă (chiar mare!), este consumatoare de cafea, licoarea ”minune”.

Istorie și legendă

Cafeaua are o istorie de peste o mie de ani. Aceasta a fost consumată mai întâi ca aliment, consumul fiind întâlnit in toate păturile sociale ale Orientului Mijlociu.

Una dintre legendele despre descoperirea cafelei spune că, un păstor etiopian, Kalid, a fost cel care a observat că animalele sale erau zburdalnice după ce mâncau boabele plantei. Păstorul din zona Kaffa a cules câteva boabe ale plantei descoperite și le-a dus unor călugări Sufi care locuiau în apropiere.

Altă legendă spune că un predicator arab a fost alungat în deșert împreună cu adepții săi și lăsați să moară de foame. Disperați, aceștia au cules și fiert mâncat fructele singurului arbore întâlnit, apoi le-au mâncat. Băutura i-a salvat de la moarte iar supraviețuirea lor a fost pusă pe seama minunilor divine. Astfel, planta a fost denumită după numele celei mai apropiate localități: Mocha.

Legendele au și ele un sâmbure de adevăr iar în ceea ce privește cafeaua, singurul adevăr este locul de unde a pornit ”drumul” cafelei. Aceste este continentul african, în zona cu numele Kaffa din Etiopia.

„Cafeaua este aurul omului obișnuit și, precum aurul, creează fiecăruia sentimentul de bogăție și de noblețe.” – Șeicul Abd-al-Kadir

Cafeaua crește în copaci cu înălțime de peste 9 m. dar în culturi, înălțimea este redusă. Pentru a putea crește randamentul, dar și pentru a ușura munca de recoltare, înălțimea a fost redusă până la 2,5 m- 3 m.

Cafeaua este al doilea cel mai comercializat produs din lume.  Se pare că oamenii sunt atrași de licorile de culoare neagră, având în vedere că, pe primul loc se află petrolul.

Tot despre cafea – interzicerea ei

Interesant este de asemenea și faptul că, licoarea minune a stârnit tot felul de controverse. De-a lungul timpului, cafeaua a fost folosită ca aliment, ca medicament, ca băutură de socializare, dar a fost și interzisă. Prima oară, s-a întâmplat la Vatican, fiind considerată băutura musulmanilor.

Apoi, chiar Imperiul Otoman a dispus interzicerea cafelei și pedepsirea comercianților și a consumatorilor de cafea, pe motiv că aceasta afecta sistemul nervos. Undeva la mijlocul secolului al XII-lea Biserica Ortodoxă din Etiopia a recurs la măsura de interzicere a cafelei, dar din secolul XIX nu a mai putut fi împiedicarea răspândirii.

Totuși, mărul discordiei nu a dispărut în totalitate, controversele continuând și în prezent. Unele sunt pe tema efectelor licorii negre și aromate, împărțind opiniile în pro și contra (cu toate studiile științifice bazate pe dovezi clare).

Mai sunt însă și alte controverse care duc la măsuri drastice cum ar fi interzicerea cafelei sub formă de capsule în Hamburg. La baza măsurii stă explicația că șase grame de cafea sunt ambalate în trei grame de ambalaj foarte poluant, foarte greu reciclabil datorită mixului de aluminiu și plastic.

Soiuri de cafea

Mergem mai departe și aflăm că, cele mai folosite soiuri de cafea sunt Arabica și Robusta care se diferențiază prin aromă și gust. Arabica este cafeaua de calitate superioară, foarte aromată , pură și fină. Cafeaua Robusta este tare, are un gust puternic, cu un conținut mai ridicat de cofeină și ușor amărui.

Cafeaua Arabica provine din Etiopia și nu cum greșit se credea, din Peninsula Arabică. De asemenea, soiul Arabica reprezintă 60% din producția mondială de cafea. Cafeaua obținută din boabele de cafea 100% Arabica cultivate la altitudini de peste 1400 m este cea mai apreciată. Zonele din care provine- America centrală, America Latină, Africa de Est sau țările ecuatoriale din Asia – a o aromă și un gust excelent, echilibrat.

Dar, pentru reușita unei cafele este extrem de important și modul de prăjire. În sensul acesta, obținerea aromei specific fiecărei țări de proveniență se face prin prăjirea separată a fiecărui lot. Ca și exemplu, cafeaua provenită din Africa de Est are timp recomandat de prăjire trei minute, în timp ce cafeaua din Santos, Brazilia, doar două minute.

Cafeaua in lume

Arborele (planta) de cafea face parte din familia Rubiaceae – Coffea și se găsește sub aproximativ 90 de specii. Mai mult de 40% din cafeaua vândută la nivel mondial provine din Africa de Sud, Brazilia și Columbia. Numărul țărilor în care se cultivă și comercializează cafeaua este mult mai mare.

America Centrală

Cafeaua recoltată în America Centrală este una dintre cele mai apreciate. Altitudinile la care se cultivă cafeaua fac diferența și dau ”nota de vârf” aromei desăvârșită și diversificată a cafelelor cultivate în Ecuador, Costa Rica, Guatemala, Nicaragua sau Honduras..

America de Sud

În Venezuela, Brazilia și Peru există o climă extrem de propice pentru cultivarea cafelei. După marea criză economică din 1928-1933, Brazilia a urcat în ierarhia producătorilor de cafea devenind cel mai mare producător de cafea din lume. Cafeaua provenită din aceste zone are o textură cremoasă, arome de caramel și ciocolată, făcând cafeaua braziliană o cafea foarte apreciată și cunoscută.

Africa

În Africa întâlnim și cafeaua Robusta, Uganda fiind recunoscută ca principal producător al acestui soi. Etiopia este cunoscută ca patria cafelei și țara de origine a soiului de cafea Arabica iar în Kenya se produce cafeaua apreciată pentru notele sale fructoase.

Aș vrea să deschid o mică paranteză, nu de alta, dar să nu uit. Îmi plac mult notele acestei cafele – Kenya – și, după multe încercări și melanjuri pe care le-am testat (cumpărat) la Delicatese Florescu, am descoperit exact textura, gustul și aroma pe care o căutam.

Asia de Sud

Zona Asiei de Sud care cuprinde țările Indonezia, Vietnam, Papua Noua Guinee producea cafeaua cu cea mai complexă și interesantă textură. Acestea produc aproape 30% din producția cafelei Robusta la nivel mondial. În timp ce în Jamaica se produc cele mai scumpe cafele din lume.

Blue Mountain este una dintre cea mai scumpă cafea jamaicană din lume iar Kopi Luwak, provenită din Indonezia- insulele Sumatra, Java, Bali și Sulawesi -este cea mai scumpă cafea din lume. Cu siguranță ați auzit măcar despre această cafea care se obține din excrementele zibetelor care sunt niște mamifere asemănătoare veverițelor.

Tipuri de cafea

In scopuri industriale sunt cultivate patru tipuri de cafea: Cafea Arabica, Cafea Robusta, Cafea Liberica si Cafea Maragogype. 

6 moduri de preparare a cafelei

Acasă sau la birou, pe vremea când toată lumea mergea la birou, cafeaua poate fi preparată în diferite moduri. Dintre acestea, vă voi prezenta 6 moduri dintre cele mai cunoscute și întâlnite: la ibric (turcească), la filtru, la espressor, la presa franceză, machinetta sau jebena. Cum probabil bănuiți, la noi, cel mai des cafeaua este preparată la ibric. De asemenea, se prepară la filtru sau espressor.

Cafeaua la ibric

Cafeaua la ibric, numită și turcească se prepară folosind cafea măcinată foarte fin. Se fierbe într-un ibric, în apă și zahăr. Dar, pentru adevărata cafea turcească se folosește o cratiță din cupru, numit Ibrik, în care se pot prepara porții.

Iată rețeta: pentru 2 persoane se folosesc 1 dl apă, 2 lingurițe pulbere de cafea  turcească și 2 lingurițe de zahăr. Se toarnă apa în ibric, se adaugă zahăr și cafeaua pulbere, se amestecă și se lasă la fiert. În clipa în care cafeaua începe să se umfle și se formează o spumă se trage de pe foc, se alege spuma cu lingurița și se împarte î cești. Se așază din nou pe foc, având grijă să nu dea în clocot și se toarnă cu grijă în cești. Se servește având grijă ca ceașca  să nu fie agitată.

O cafea la ibric reușită, are caimac deasupra, este omogenă și nu are particule în lichid sau caimac. Este servită fierbinte, de obicei alături de un pahar cu apă rece pentru a reîmprospăta gura, pentru hidratare și pentru a savura aroma cafelei mai bune.

Cafea la filtru

Prepararea cafelei la filtru: se pune cafeaua măcinată într-un filtru de hârtie, peste care este picurată apa fierbinte. Se obține o cafea clară, translucidă, fără particule. Tipului de cafea la filtru ii lipsesc o serie de uleiuri și arome care sunt reținute de filtrul de hârtie.

Cafea espresso

Cafeaua espresso este obținută printr-o metoda specială de extracție a cafelei sub presiune, prin aparatul profesional. Primul prototip de aparat espresso datează din 1855. Acest tip de cafea obținută după trecerea apei fierbinți la 9 – 12 atmosfere prin cafeaua măcinată și tasată, are un ”caimac” foarte fin, dens și catifelat. Savoarea unui cafele espresso reprezintă o cafea bogată în arome.

Presa franceză

Presa franceză este un dispozitiv simplu de preparare, inventat, desigur, în Franța. Are un cilindru de sticlă cu un filtru de piston în capac. Cum se procedează? Potrivim în cilindru amestecul de pulbere de cafea, și se toarnă apă fierbinte. Se tine presat cu pistonul timp de circa trei minute. Apa trebuie să fie foarte fierbinte, dar nu ar trebui să ajungă la punctul de fierbere, deoarece s-ar putea strica gustul cafelei.

Pistonul se folosește încet și nu prea strâns, deoarece cafeaua măcinată rămâne în contact permanent cu apa și este ulterior filtrată cu ajutorul unei site; sunt captate mai multe arome și uleiuri esențiale. Tipul de cafea astfel preparată este mai densă și mai tare. Atenție! Dacă este lăsată mai mult de 20 minute la infuzare cafeaua devine amară.

Moka sau Macchinetta

Moka sau macchinetta este un dispozitiv de tip espresso pentru aragaz. Dispozitivul este bazat pe principiul preparării cafelei cu ajutorul apei sub presiune. Aroma cafelei preparate la acest dispozitiv depinde tare mult de tipul de boabe, gradul de măcinare, nivel de prăjire și, nu în ultimul rând, intensitatea focului folosit.

Temperatura amestecului de apă și abur atinge mai mult de 100 grade. Din cauza presiunilor mari obținute se permite extragerea mai eficientă a cofeinei și a aromelor din pudra de cafea.

Jebena

Dispozitivul Jebena este un dispozitiv din ceramică cu baza sferică, folosit pentru prepararea cafelei etiopiene. Se fierbe apa cu cafea la care se adaugă păstăi negre de cardamon sau rădăcină de ghimbir, scorțișoară, sare sau chiar unt, pentru mai multă aromă.

Pentru prepararea unui jebena pentru 10 persoane care utilizează 1 litru de apă, 16 lingurițe de cafea Arabica, jumătate de linguriță de semințe de cardamon negru și zahăr.

Pro si contra cafelei

„Îmi acordez diminețile după tempoul cafelei.” – Terri Guillemets

Și pentru că eu ador cafeaua,- dar asta o știți deja- să trecem la beneficiile cafelei sau, în câteva cuvinte, cum acționează de fapt cafeaua. Creierul conține Adenozina (neurotransmiţător inhibitor) care vrea să intre permanent în contact cu anumiți receptori. Atunci când asta se întâmplă, apare oboseala și devenim somnoroși.

Cafeina acționează exact invers: împiedică contactul și devenim mai vioi. Bineînțeles, dacă consumul de cafea este în exces, binele pe care ni-l face se transformă în rău. Deoarece, e lesne de înțeles ce se întâmplă cu un organism ”vioi” pe o perioadă mai mare de timp.

Alt lucru bun pe care ”știe” cafeaua să-l facă este efectul benefic al conținutului ridicat de antioxidanți (fenol, substanțe volatile) pe care îl conține. Din acest motiv, una- două cești de cafea bună pe zi, nu fac rău inimii, ci dimpotrivă.

 „Ideile bune încep cu o cafea bună.”

Benefic, dar ce e mult, strică

Indiferent de intensitate,  toți cei care consumăm cafea simțim efectele acestei licori negre, aromate, magice. Efectele cele mai vizibile însă, sunt la nivelul sistemului nervos central și al circulației sanguine, influențează sistemul digestiv sau procesul de eliminare al apei din organism.

• Cafeaua stimulează circulația sangvină la nivelul creierului și sistemul nervos central. “Îți pune mintea la treabă”, dar în același timp, poate produce insomnie, stare de agitație excesivă atunci când consumăm cafeaua în exces sau la ore târzii.
• Servită după prânz, cafeaua susține procesul de digestie. Cu toate acestea, nu este recomandata în cazul persoanelor care au probleme la nivelul tubului digestiv.
• Cafeaua ajută la eliminarea apei și a sărurilor minerale din organism (sub formă de urină), fiind un excelent diuretic. Dar asta nu înseamnă că poate fi folosită cu scopul de a slăbi.
• Consumată în exces, cafeaua nu doar că dăunează sănătății, ci creează dependență. Cu alte cuvinte, o ceașcă, maxim două pe zi pot face bine organismului nostru. Ca în oricare alte cazuri, ce este mai mult, strică.

Mă opresc pentru o ceașcă de cafea, dar promit să revin cu un articol despre cafeaua în cafenele și alte … curiozități.

Până data viitoare, va las în compania celei mai bune cafele!

UniquebyMM

Citește și: Călătorie și gastronomie: cartofii antici canarieni5 recomandări pentru munca la distanță

Sursa foto: pexels , arhiva personală