Capcana banalității

” Toți vom muri – cu toții – ce circ! Acest singur lucru ar trebui să ne facă să ne iubim unii pe ceilalți, dar nu ne face. Suntem terorizați si flatați de trivialități, suntem mâncați de nimic.”– Charles Bukowski

Acest prim citat ne trimite la cugetare. Să ne gândim puțin: ne împiedică în vreun fel marile provocări? Păi, dacă mă gândesc bine, răspunsul meu este ”nu”.  Dar, în timp ce vă gândiți să vă răspundeți la întrebare, cu siguranță realizați că ”micile neplăceri” ne dezechilibrează viața.

Comisioanele, știrile false sau regulile și politica companiei la care lucrăm, intrigile, invidiile, bârfa sunt câteva banalități care ne dau viața peste cap, la propriu. Dar dacă am evalua cealaltă parte, unde se află timpul petrecut cu activitățile cu adevărat importante, în ce parte ar înclina balanța? Hm! Bănuiesc că avem același răspuns.

Din nou mă întorc la exemplul personal. Când mi-am dedicat timp scrisului mi-am dat seama că scăpam de o mare parte din aceste banalități. Era ca și cum aș fi scăpat de zgomotul asurzitor al sirenelor sau cel provocat de traficul infernal al străzii.

Timp pentru activități importante versus banalități

Eram doar eu și paginile mele goale pe care le umpleam rând pe rând și sentimentul că fac ceva util (și pentru mine). Ce era mai important în primul rând pentru mine? Să acord importanță unei activități, provocări sau pasiuni utile sau să pierd timpul cu banalități de genul celor enumerate?

Timpul prețios, timpul dedicat unei activități cu mult mai prețioasă și mai importantă, era răspunsul. Iar asta îmi dădea clar de înțeles că viața nu este tragică decât în contextul în care o irosim fără rost. Doar că important este să nu fie prea târziu atunci când realizăm acest lucru. Iar primul din seria de citate despre asta vorbește: timpul este prețios, nu-l pierdeți cu banalități căci viața se va sfârși mai repede.

Reversul … citatului

“Ești muritor în tot ceea ce te temi și nemuritor în tot ceea ce îți dorești” — Seneca

Timpul este cel de care ne plângem adesea că trece foarte repede. Ne sperie grozav când intrăm în criză de timp și nu reușim să facem tot de ne – am propus. Și totuși, comportamentul nostru este de parcă am trăi veșnic și avem timp nelimitat.

De câte ori nu v-ați trezit muncind ca și când ar fi ultima zi din viața voastră? Iar asta nu-i așa, duce la o diminuare a fricii, poate chiar a eliminării acesteia pe măsură ce trec anii. Lucrurile se schimbă însă dacă primim mai multe repere, amintiri cu cei pe care îi iubim sau, de ce nu, mai multe cărți de scris sau de citit. Abia atunci devenim mult mai cuminți, mai temperați și mai atenți la scopul, la motivația de a trăi.

Suntem tentați să schimbăm adevărul util care se potrivește  propriei persoane. Mai pe șleau, să trăim aplicând reversul citatului lui Seneca. De ce să nu trăim ca și când ar fi ultima zi de viață? De teamă?!? Temerea dispare pe măsură ce trăim mai mult în prezent. Deși, nu putem controla când vine vremea să tragem linia finală, putem controla cum folosim timpul acum.

Viața e lungă dacă știi s-o folosești

Tot Seneca spunea: ”Viața este lungă dacă știi s-o folosești.” Prin urmare, să facem ceea ce ne place aproape în fiecare zi și timpul se va simți ca ”la el acasă”.

Nu fiți nepăsători

Dacă vezi escrocheria și nu o denunți, atunci ești tu însuți un escroc.
Nassim Taleb

Societatea pare să nu fie ceea ce ne-am imaginat sau crezut unii dintre noi. Suntem antrenați și condiționați să ne simțim neajutorați. Să urmăm convingerile cu care de fapt nu suntem de acord. Instituții întregi au drept scop să ne dezbine în mod arbitrar deși, cu toții avem aceleași lucruri de la viață: dragoste, familie, bucurie, pasiune, muncă.

Societatea ne împinge către știri propagandistice în procent foarte mare (99%) și convingere că majoritatea credințelor pe care le hrănim sunt prostii absolute. În acest context, responsabilitatea individuală nu reprezintă idealul de a trăi ci singura alegere. De ce? Deoarece societățile de la care avem speranța să ne salveze, este frauduloasă. 

Bineînțeles teoria este preluată, am întâlnit-o în multe dintre scrierile autorilor contemporani și chiar ale clasicilor. Recunosc, am analizat mult și mi-am dat seama că am găsit miezul de adevăr de care aveam nevoie. Citatul este aplicabil în viață la nivelul fiecăruia dintre noi și are înțelepciunea despre care vorbeam. Vă invit să meditați!

Nu acceptați să vi se atribuie un rol

Ține minte asta. Lumea vrea să-ți atribuie un rol. Și odată ce accepți acest rol, ești condamnat. – Robert Greene

Da, tot despre societățile în care trăim. Citatul ne dă de gândit de la prima citire și ne determină să ne întrebăm dacă am acceptat rolul pe care societatea ni l-a dat. Ne întrebăm bineînțeles și dacă suntem liberi (cu adevărat). Dar și dacă gândim pentru noi și luăm propriile decizii. S-ar putea să nu fi fost o alegere tocmai înțeleaptă să exprim în scris lucrurile acestea, dar faptul că am procedat astfel duce implicit la deducerea unor răspunsuri.

Răspunsurile voastre pot fi exprimate aici sau nu, decizia vă aparține, dar important este să fiți sinceri. Cu voi în primul rând. Să pătrundem însă în înțelepciunea acestui citat. Care este visul nostru? Pentru ce muncim de fapt toată viață?

Ne dorim să ținem pasul cu bogații lumii? O casă la mare, la munte sau în nu știu ce alte colțuri, de altfel extraordinare, ale lumii? Unii, mulți, se consideră fericiți cu apartamentele mici, cu mult mai puțin decât am spus. Foarte probabil însă, și-ar dori să evadeze din spațiile mici, din situațiile în care se află, dar nu știu și cred că nici nu pot. 

Răspunsul este că putem face orice ne dorim, dar înțelepciunea stă în realizarea faptului că am fost condiționați să avem convingerea că nu putem. 

Suntem unici

Suntem unici iar eu nu încetez să o repet ori de câte ori am ocazia. Prin urmare, cheia este aceea de a nu accepta să ni se atribuie un rol. Să fim noi înșine, să visăm și să luptăm pentru visurile, viața, idealurile noastre. Vrem să trăim simplu, să ne bucurăm de fiecare clipă, să vizionăm filme pe Netflix noaptea?

Vrem să avem câteva săptămâni de vacanță pe an pentru a face față tuturor provocărilor? Vrem 2 zile pe săptămână în care să ne băgăm picioarele (scuze pentru expresia neacademică!), ori să facem o aroganță? Sau să dăm o petrecere? Ei bine, să trecem la treabă! Să facem ceea ce ne dictează mintea și inima. De ce ar trebui sau ar fi ”normal” să ne aliniem altor idei ?

Faci asta?!?

Ce, dorești să te laude unul, care într-o oră se blestemă singur de trei ori? Sau vrei să placi unuia, care nu-și place sieși? Ori crezi că este mulțumit de sine acela care se căiește de aproape toate faptele sale? — Marcus Aurelius

Ei, acesta este un exemplu din lista cu citate la care îmi place să mă întorc și să mi-l reamintesc adesea. Motivul este simplu: deoarece mă convinge de fiecare dată cât de greșit este să-mi pese ce cred alții. Sunt o persoană extrem de drastică și critică cu mine. Mă judec, mă analizez, mă îndoiesc de mine însămi și nu există zi în care să nu mă lupt cu criticul interior.

Dar credeți că sunt singura? Cu siguranță nu. Doar credem, că toți ceilalți sunt siguri și încrezători, judecându-ne din turnurile lor de fildeș. Adevărul nu este nici pe departe acesta. Nimănui nu-i pasă ce facem! Nu la modul în care ne gândim noi.

Iau exemplul cel mai la îndemână: comentariile pe care pe primesc. Evident, sunt și comentarii negative răutăcioase, care mă supărau la început. Dar, după ce mi-am reamintit citatul lui Marc Antoniu (care are multe altele extrem de înțelepte) am înțeles în ce cheie trebuia interpretat. Persoana care lasă comentarii de acest tip sunt persoane nesigure ca o stare subînțeleasă de a exista.

This is the game!

Ce trebuia să înțeleg de fapt era necesitatea de a atenua teama de jenă, de îndoială, de respingere sau critică. Prin înțelegerea mecanismului de funcționare interioară a minții am deslușit ceva din felul în care funcționează viața. Însă nu acesta este cel mai important lucru ci faptul că este necesar să realizez că este ca o joacă. Pe înțelesul tuturor: muncim enorm, dar nu ne luăm în serios deoarece … nimeni altcineva nu o face. So, what?!? Nici noi nu ar trebui s-o facem! This is the game!

7 citate care pot fi aplicate în viață

Să-ți urmărești curiozitatea intelectuală autentică e mai bine decât să urmărești orice face bani.

Internetul a lărgit masiv spațiul posibilelor cariere. Majoritatea oamenilor nu înțeleg acest lucru. – Naval Ravikant

Să ne imaginăm tot ceea ce se întâmplă acum în online, în urmă cu zece ani. Pe lângă faptul că lucrurile se întâmplau sau derulau cu mult mai greu, unele păreau de-a dreptul imposibil de realizat în acest mod. Acum, este greu să ținem ritmul iar să găsim o scuză pentru eșec în carieră, în afara celor determinate de pandemie, sunt zero șanse.

Citatele acestea au legătură cu încercarea societății de a ne învăța să fim neajutorați. Internetul însă este plin de îndemnuri de a deschide afaceri și de a câștiga bani folosind online-ul. Deși tentația este mare, numărul celor care o fac nu este atât de mare. Explicația este aceea că suntem mult prea legați de siguranța pe care ne-o oferă companiile și instituțiile la care muncim. Apare din nou acea îndoială, nesiguranță de sine, frica de nou.

Dragilor, atât cele două citate cât și cele de mai devreme, nu ne transmit decât un singur mesaj. Acela în care încrederea, deschiderea, dar și viața sunt cele mai puternice motive pentru care merită să punem punct și să o luăm de la capăt. În orice!

Dacă eu și mulți alți cunoscuți, prieteni am reușit, înseamnă că suntem încă niște exemple concrete că se poate. Cu atât mai mult cu cât internetul, online-ul sunt în plină ascensiune și dezvoltare. Spre exemplu, ne putem publica scrierile (cărțile) pe Amazon, putem lua cursuri la cele mai renumite facultăți sau învăța din nenumăratele cursuri gratuite sau plătite. Putem crea afaceri de la zero, blog, canal Youtube și enumerarea poate continua. Depinde de noi dacă vom alege partea corectă a istoriei.

Transformați nemulțumirea în motivație

“Cu toții am fost crescuți la televizor să credem că într-o zi vom fi cu toții milionari, zei ai filmelor și vedete rock. Dar n-o vom face. Și învățăm încet acest fapt. Și suntem foarte, foarte supărați.” – Tyler Durden

Vorbeam în cel puțin două citate despre faptul că visele pot deveni realitate iar încrederea de sine este cea care joacă un rol determinant. Cu siguranță, anii tinereții (și cu toții ne amintim de anii studenției) sunt cei în care avem cele mai mari speranțe. Cu toții visăm să ajungem pe culmile succesului, să trăim viața ca în filme, să devenim staruri, etc. Pe drum însă, ne mai împotmolim, unii o iau pe drumuri secundare sau care nu duc nicăieri, alții pe drumul scurt.

V-aș întreba pe voi ce drum ați ales și dacă sunteți în regulă cu alegerea făcută sau sunteți supărați pentru ce a ieșit. De obicei, nereușitele ne fac să ne simțim mințiți, păcăliți, super nemulțumiți. Nimic greșit în toate acestea, doar că nu trebuie dăm vina pe alții.  Ideal ar fi să transformăm nemulțumirea și supărarea în motivație.

Cam asta ne îndeamnă și citatul acesta. Pozitivitatea este bună, ajută, dar ce-i mult strică și, de multe ori și emoțiile pozitive sunt supraestimate. Concret și sincer, de mult mai multe ori motivația a venit din nemulțumire decât din emoții pozitive. Este posibil ca visul din tinerețe să nu se fi împlinit, dar am convingerea că putem face mai mult decât ce facem acum. 

La final

De ce iubesc atât de mult citatele despre viață? Deși am explicat mai sus, mai există multe motive pentru care am citate de viață preferate. Mari personalități, înțelepți ai tuturor vremurilor sau scriitori au adunat experiențe din propriile vieți și le-au exprimat în câteva cuvinte sau fraze, reprezentând chintesența înțelepciunii de a trăi. Ce este și mai impresionant, rămâne adaptabilitatea și aplicabilitatea lor chiar și în era tehnologiei, informației, inovației.

Cele 7 citate m-au învățat că am o abilitate, un talent, un loc perfect pentru mine în acest univers. Să-l găsesc și să aplic în viața pe care o trăiesc înțelepciunea descoperită în citate este tot ce am nevoie.

Sunt multe alte citate de viață care ne pot fi de ajutor, ca o busolă pentru momentele în care ne simțim rătăciți. Închei însă cu cel al lui Marc Antoniu în care spune atât de sugestiv:

Mulțumesc pentru vizită!

Dacă v-a plăcut, vă aștept cu articole interesante și despre:  sănătate, fashion, călătorii, carte & cultură, experiențe etc.

S-ar putea să vă intereseze și: Care sunt ținutele preferate în vacanță

7 motive să comandăm pe florărie online

Sursa: medium.com

Sursa foto: pexels