Salutare, dragi prieteni! Timpul trece cu o viteză amețitoare, dar asta e deja știut, nu este o noutate. Doar continuăm să rămânem uimiți de fenomenul acesta. Perioada aceasta, cel puțin mie una mi s-a părut amețitoare de-a dreptul. În fine, intenția mea nu este să mă plâng, ci doar să fac o introducere a ceea ce vreau să vă comunic în cele de mai jos. Despre starea de bine sau, terapie prin cultură.

Starea de bine sau terapie prin cultură

Dincolo de inflexibilitatea timpului, trăim tot ce viața oferă cu generozitate. Preocupați de bunăstarea sănătății, de starea de bine, acordăm timp și acestui tip de activități. Ascult, ori de câte ori timpul îmi permite, interviurile, podcasturile, intervențiile profesorului Constantin Dulcan. Ultimul pe care l-am ascultat de curând mi-a întărit o convingere pe care o aveam deja.

Despre beneficiile stării de bine asupra organismului. Vindecările, demonstrate științific, datorate stării de bine, stării optimiste. Exemplele date de dl. profesor m-au surprins foarte tare. Indiferent de metodele practicate, terapii ale râsului, meditații, mindfulness sau, terapie prin cultură. Da, da, ați citit bine: terapie prin cultură. Asta am numit eu ceea ce am trăit efectiv și țin să vă împărtășesc.

Aș fi împărtășit oricum partea care ține de eveniment, de cultură, ținând cont de promisiunea făcută. S-a întâmplat însă să trăiesc asemenea stări încât, am realizat cât de mult (și cât de bine!) se îmbină cele două aspecte. Starea de bine și evenimentele culturale. De aceea am numit-o ”terapie prin cultură”.

Bănuiesc că nu am inventat nimic, dar acesta este cel mai potrivit mod de a spune ce gândesc. Cel mai sincer, având în vedere că exprim doar ce am simțit. Deci, terapie prin cultură sau cum poți experimenta, ajunge la starea de bine benefică organismului. Pentru că, un act cultural- și ce act de înaltă calitate și vibrație!- este și muzica clasică. De asemenea baletul, opera.

Terapie prin cultură – Les Saisons/ Anotimpurile 

Studiile efectuate spun că nu contează modul prin care obții starea de bine, starea de relaxare. Iar eu, după cum am afirmat deja, am simțit-o din plin la spectacolele din cadrul Festivalului Enescu. Ați intuit deja, nu despre aspectul sănătății doresc să vă povestesc aici și acum. Subiectul principal căruia îi dedic prezentul articol este Spectacolul de balet al Malandain Ballet Biarritz, The Seasons.

Spectacol din cadrul Festivalului Internațional George Enescu 2025, desfășurat pe scena teatrului Național I. L. Caragiale București. Les Saisons /Anotimpurile nume inspirat din Cele patru anotimpuri ale lui Vivaldi, publicate în 1725, și melodioasele Anotimpuri ale lui Giovanni Antonio Guido. O capodoperă care te duce cu gândul la frunzele toamnei ce cad ca într-un dans.

Înainte de a merge mai departe, trebuie să vă mărturisesc ceva. Pur și simplu nu am cum altfel, nu aș mai fi eu dacă nu aș fi sinceră. Este primul spectacol de balet de asemenea anvergură din viața mea. Singurele la care am fost sunt ale Buburuzei (5 ani), care a terminat primul său an de balet. Ah, și câteva frânturi prinse ocazional pe cine știe ce canal tv. Mea culpa, dar nu pot vorbi ca fiind un om pregătit în acest domeniu. Despre astfel de spectacole, despre balet.

Baletul poate fi terapie prin cultură

Dar, mi-am dorit să ajung la cel puțin unul dintre spectacolele de operă și balet. Astfel, imediat ce am aflat programul Festivalului Enescu, mi-am trecut în propriul program acest spectacol. Conceptul, structura organizării și desfășurării ediției cu numărul XXVII fiind total diferite. Inedit. Păstrând organizarea pe serii de concerte, au fost introduse elemente noi, cu scopul atragerii diferitelor categorii de public.

Dintre acestea se află spectacole de operă și balet. În sensul acesta, au fost programate două opere pe scena Operei Naționale Române. Bineînțeles, mi-am propus să văd cel puțin unul și dintre acestea. Spectacolele de la Operă le-am ratat, dar nu dramatizez. În viață, nu le poți avea pe toate. Probabil va veni și timpul operei. Știți cum spun eu: totul se întâmplă atunci când trebuie să se întâmple. 

Din fericire, mi-am putut ține promisiunea în ceea ce privește baletul și m-am felicitat pentru alegere. De ce? Tocmai pentru fericirea ce mi-a putut umple inima. Pentru ceea ce am numit terapie prin cultură. Deoarece, așa afonă cum eram, cu inima mică-mică cât un purice de emoții și teamă că nu voi înțelege, m-am trezit inundată de bucurie.

Un tablou complet: muzică, dans, culori, costume

Era asemenea unui val ce mă acoperea ușor-ușor, plăcut, blând, reconfortant. Relaxant. Fața mea este de obicei prima care dezvăluie stările prin care trec. Sunt ca o carte deschisă. Acum, îmi dădeam seama singură cât de adevărat e! Simțeam cum toți mușchii feței se relaxau și exprimau bucuria. Fericirea.

Muzica ce răsuna atât de plăcut din fosă, decorul și costumele, mișcările balerinilor completau într-o simbioză extraordinară întregul act. Simțeam că am chiar un zâmbet și sclipiri în ochi. Dacă nici asta nu este terapie prin cultură, nu știu ce să mai spun.

Frunzele, parte a decorului și costumelor, pasiunea cu care balerinii dansau pe coregrafia atât de bine gândită, nu te puteau lăsa impasibil. Așa cum toamna debutează cu frunzele pe care și le pierd copacii, sentimentele inundau corpul. Cum să numești așa ceva, altfel decât terapie prin cultură?!! Se invocă natura, elemente ale vieții împletite atât de frumos, de armonios. Cu muzica, cu dansul.

Poate că nu pot spune despre acest spectacol lucruri deosebite, tehnice. Am mai spus-o, ca cineva din domeniu sau critic. Pot însă vorbi sincer, despre sentimente. Despre cum și ce am trăit. Adică, din punctul meu de vedere. Din perspectiva unui om, și atât! Simplu și concis: terapie prin cultură.

Cum să nu-mi placă ceva atât de sensibil, atât de grațios, atât de echilibrat?! Am văzut cât de elegant, ce echilibru, aproape de perfecțiune avea dansatorii. Spun aproape, pentru că, așa cum știm,  nu există perfecțiune.

Anotimpurile interpretat de Malandain Ballet Biaritz

Așa a fost baletul Anotimpurile de pe scena sălii Ion Caramitru a Teatrului Național, interpretat de Malandain Ballet Biaritz. A oferit un spectacol a cărui interpretare poate fi la latitudinea fiecăruia. Făcând apel la sensibilitate și imaginație. Spectacolul oferea un tablou complet. De la dansatori la costume, de la decor, la interpretare, de la coregrafie, la abordare și orchestră. Reală terapie prin cultură.

Dansatorii vegheați de frunze negre imense, ce păreau împovărate de viață. De cealaltă parte, Orchestra Operei Regale din Versailles interpretând la instrumentele timpului. Andrés Gabetta, violonist și dirijor sub a cărui baghetă totul curgea ca o vrajă.

O întrepătrundere a culorilor folosite cu măiestrie de un pictor într-un tablou complex. Anotimpurile companiei de dans Malandain Ballet Biarritz este tabloul. Culorile, opera completă și complexă. Dansatorii, frunzele și buchete de boboci imaginate și întruchipate de dansatori. Culorile reprezentative ale anotimpurilor. Verde crud specific primăverii, roșul aprins al verii, movul intens al toamnei și sideful diafan al iernii.

Câteva detalii mai profi despre spectacol

Mi-am făcut și eu totuși o documentare de bază cu privire la spectacol. Amestecul, întrepătrunderea liniilor și imaginilor se împletește cu muzica semnată de Vivaldi și Guido. Iar ca tușă finală, inspirația părinților fondatori, Laurent Brunner, director Château de Versailles Spectacles, și Stefan Plewniak, violonist și dirijor al Operei Regale din Versailles. Scenele se succed exact ca și în cazul anotimpurilor. Este o coregrafie ce descrie ciclicitatea vieții.

Coregraful Thierry Malandain a transpus povestea cu semne reprezentative, specifice fiecărui anotimp. Frunzele moarte, vânt șuierând, furtună, corpul devenit sunet, ca mai apoi frunza în prelungirea corpului să-l transforme în frunză. Costumele sunt și ele un element deosebit, ca cele de castelani și castelane sau frunzele negre ca prelungire a corpului. Oare nu pot fi acestea considerate elemente de terapie prin cultură!?!

Cât despre stilul coregrafului Thierry Malandain, am aflat că a dezvoltat o viziune foarte personală a dansului. Aceasta este strâns legată de balet, dar acordă prioritate corpului dansant, virtuozității puterii, umanității și senzualității sale. Coregraful este ghidat de estetică și sens, rezultând o abordare puternică și sobră. Capabilă să fie atât serioasă, cât și insolentă.

Viziunea coregrafului

Viziunea sa se bazează pe armonizarea istoriei cu lumea contemporană. Trupa sa reunește dansatori cu pregătire clasică, care se exprimă într-o manieră modernă prin coregrafiile sale.  Thierry Malandain, descrie totul într-un mod foarte plastic: ultima parte a baletului este aproape ”o fantezie poetică”.

*”Pe un fond de petale negre răspândite până spre orizont, creaturi înaripate deplâng pierderea spiritului și a clarității… Anotimpurile sunt doar un balet – dar nu e nimic mai serios pe lume decât lucrurile care par de necrezut”.

Coregraful mai spune: *”Vin dinspre baletul clasic, de care sunt profund atașat. Și, deși admit că ale sale convenții artistice și sociale provin din alte timpuri, mai cred că moștenirea de patru sute de ani a baletului reprezintă resursă de neprețuit pentru dansatori. Pentru unii sunt un coregraf clasic, pentru alții, unul contemporan – dar tot ce fac eu e să mă joc încercând să găsesc un dans care îmi place.

Un dans care nu numai că va lăsa o impresie de bucurie de durată, dar care va restabili și esența lucrurilor importante și va servi drept răspuns la dificultatea de a fi”.

Mărturisesc sincer: există terapie prin cultură

Sau, conchid eu, să îi convertească pe cei care nu știu nimic despre toate acestea, la terapie prin cultură. La iubire pentru muzică și dans de calitate superioară. Credeți-mă, câteva ore, până târziu în noapte, sentimentul acela de bucurie nu m-a părăsit. Și revine, ori de câte ori îmi reamintesc de Spectacolul de balet al Malandain Ballet Biarritz, The Seasons.

Mărturisesc cu mâna pe inimă, abia aștept o nouă oportunitatea de a merge la un spectacol ca acesta. Vă invit așadar să facem terapie prin cultură!

Până data viitoare, alegeți terapie prin cultură!

Cu bucurie și drag,

Mirela

*Sursa citată: George Enescu Internațional Festival

Sursa foto: George Enescu Festival

Multumesc pentru vizită!