De ce să nu-mi pun mintea la treabă și să nu scriu în stilul meu? Poate fi mai puțin tehnic, inteligent, deși aș folosi propriul AI, dacă tot aș apela la acest mod. Iar în cazul acesta, AI-ul ar ține cont de gradul meu de inteligență. Ar încerca cumva să se facă plăcut utilizatorului, folosind informațiile personale. Chestie aflată de la profesioniști în domeniu, nu ”din puțul meu de gândire”. :) Să trecem însă peste și să vorbim despre cele mai frecvente moduri prin care irosesc bani. Substanțial. 

Ideea de a economisi este grozavă, însă ce faci atunci când veniturile nu cresc, în timp ce cheltuielile curente ne cocoșează?! La propriu, ținând cont de tot ce (ni) se întâmplă. Ei bine, ar fi o soluție. Nu, nu mă gândesc să tai din suma pe care o punem deoparte lunar. Deci, nu de la economii. Deoarece economiile reprezintă o cheltuială fixă. Exemplu: pun deoparte 200 lei pe lună, ca o cheltuială la care nu renunț.

De curând am dat peste o metodă tare interesantă. Se numește metoda Kakeibo. Este o metodă minimalistă japoneză, veche de peste 100 de ani. M-a atras în mod deosebit. Și nu deoarece mă fascinează japonezii cu inteligența, conceptele, educația, cultura, stilul sănătos de viață, etc. Deși, e adevărat în mare parte. M-a surprins îndeosebi simplitatea. Ce inteligență artificială, aplicații și alte tabele…! când fiecare om poate face singur niște lucruri atât de simple.

Câteva moduri prin care se irosesc bani

Deci, revenind la ale noastre, de ce am amintit de metoda japoneză. Care este legătura dintre metoda Kakeibo, care se traduce cartea contului de uz casnic, cum se irosesc inutil banii? Economiile. Metoda japoneză de economisire are primul punct al rubricii ”cheltuieli” ”economiile”.

Așadar, apropo de tăierile la care făceam referire, nu vom tăia de la economii. Ci de la lucruri la care nici nu ne gândim că se irosesc bani buni. Se duc pe apa Sâmbetei sau par că sunt înghițiți de wc. Se risipesc bani fără sens care, dacă i-am aduna am descoperi că ar fi o sumă deloc neglijabilă.

Deși nu sunt niște noutăți absolute, sigur ați mai citit despre aceste lucruri. Cred că la fel ca mine, nu le-ați luat în serios. Eu însămi știam despre unele, dar exact așa am acționat: ” Eh, sunt câțiva firfirei acolo, nu sunt sume importante.” Asta până am trecut la fapte și am început cu cel mai ”inofensiv” mod prin care se irosesc bani.

Cel mai ”inofensiv” mod prin care se irosesc bani

1. Serviciile de abonament. Doamne câte adunasem! Abonamente cu 4,99, 5,99, 9,99 lei pe lună, … 1 EUR/USD, …5 sau 6 EUR/USD pe lună, și tot așa. De la Netflix, la Microsoft, de la Subtack, Medium la Revolut, Google și multe alte asemenea. Abonamentele îmi iroseau aproximativ 160 lei. Ar fi mers probabil așa mult și bine dacă nu m-aș fi enervat de-a dreptul când m-am trezit cu mesaje de actualizare a datelor de plată. Pur și simplu pusesem banii din cont în economii și nu rămăseseră suficienți bani pentru abonamente.

Bineînțeles, am luat măsuri: am intrat imediat să fac ”curățenie generală”. Am renunțat la abonamentele de care chiar nu mai aveam nevoie sau și mai grav, uitasem. Iar când am tras linie și am văzut cum se irosesc bani, deloc puțini… am rămas, paf. M-am simțit excelent făcând această curățenie. De parcă aș fi primit cadou banii aceia, nu erau tot ai mei. De fapt, nu mai erau ai mei din moment ce plecau către alte conturi care nu-mi aparțineau.

Mi-am amintit că mai pornisem o dată să fac acest lucru, dar am abandonat. Hm… firfirei, pe naiba. Scuze de limbaj! Dar! Există un dar, bineînțeles. Să fiu bine înțeleasă! Nu am nimic împotriva serviciilor de tip streaming și abonament. Apropo, știați că potrivit Forbes sunt cam 200 de milioane în lume? Impresionant, nu?

Alegerile ne aparțin, dar putem analiza unde se irosesc bani

Fiecare își face propriile alegeri, DAR… să ținem cont de două aspecte și anume:

1- ni le putem permite și

2- le folosim, sunt utile.

Spre exemplu, eu nu am renunțat la abonamentul Netfix, dar l-am ales pe cel mai mic. Avem nevoie de acest abonament, îl folosim, inclusiv pentru desenele Buburuzei și ni-l putem permite. Deși, uneori când suntem plecați în vacanță sau avem un program încărcat, îl închid. Sigur, fiecare alege să păstreze ceea ce folosește cu adevărat. Scopul articolului este să arăt unde se irosesc bani și putem face ceva.

2. Jocul a loto. Altă cale de cheltuială inutilă prin care se irosesc bani este jocul la loto. Personal nu pot afirma că joc frecvent, dar soțul o face. Îmi place și mie să joc din când în când, dar de-a lungul anilor mi s-a părut doar o pierdere de bani. Am constatat din propriile experiențe cât de mici sunt sumele câștigate. Nici măcar nu acoperă prețul plătit. Ceea ce înseamnă că RTP-ul (return to player, adică returnare către jucător) este foarte mic.

Desigur, plăcerile (sau vinovățiile :)) se plătesc. Iar atracția, faptul că a visa nu este interzis te împing și te ispitesc. Numai jucând poți câștiga sume fabuloase, auzim adesea. Dar, în realitate, rămâi cu speranța. Îmi amintesc că mă tentau teribil într-un timp lozurile. Le răzuiam cu o frenezie pe car cred că v-o puteți imagina. Am renunțat când ”m-am făcut mare”. :)

Totul cu măsură – abordarea cea mai bună

Prin urmare, cred că a juca din când în când e în regulă. Fără a irosi bani mulți, un bilet la loto jucat la perioade stabilite de fiecare, nu e chiar sfârșitul lumii. Dacă ne întoarcem la zicerile înțelepților, abordarea ”totul cu măsură” face toți banii. 

3. Dobânzile la cardurile de credit. Cum vi se pare acest mod prin care se irosesc bani mulți? Conform spuselor celor de la Biroului pentru Protecția Financiară a Consumatorilor, americanii sunt în top. Conform raportului, aceștia cheltuiesc anual suma uluitoare de 120 de miliarde de dolari. Sumă provenită numai din dobânzile și comisioanele la cardurile de credit.

Revenind pe meleagurile noastre, deși nu am date și rapoarte, putem vorbi din experiențele noastre. Procentul deținătorilor de carduri de credit/cumpărături este destul de mare. Prin urmare, cam aveți idee cum stau lucrurile. Sunt instrumente cu adevărat ajutătoare, dar cu condiția să respectăm condițiile impuse. Mă refer la perioadele de returnare  sumelor cheltuite, sumele de restituit și tot ce costă în plus.

Cheltuim atât cât ne permitem

În cazul în care, fie depășim termenul, fie nu restituim suma totală, plătim dobânzi și penalizări usturătoare. Adevărul e că sunt extraordinar de tentante aceste carduri, dar și teribil de costisitoare dacă nu suntem atenți. Tot ce pot spune este că trebuie să nu cheltuim atât decât cât ne permitem. Astfel reușim să returnăm suma respectivă evitând problema despre care vorbim: unde se irosesc bani. Deloc puțini și fără să ne dăm seama.

În ceea ce mă privește, am închis cardurile de credit/cumpărături de ceva vreme. Ei bine, am constatat că e minunat! Nu mai cad în ispită și nu mai plătesc comisioane sau eventuale dobânzi. Pentru că, mă trezeam mereu că am nevoie de tot felul de lucruri, știm bine că mereu avem nevoie de câte ceva.

Alegeam metoda plății în rate care pe moment părea eficientă. Reușeam să iau ceea ce aveam nevoie, dar cu costuri. Să irosesc bani. Ulterior am constatat că aveam costuri deloc neglijabile. Până la urmă, instituțiile bancare nu sunt instituții de caritate, din asta trăiesc: din dobânzi, comisioane.  

Fără servicii bancare nu se poate, dar putem rămâne doar cu cele necesare

4. Comisioanele bancare. Tot aici intră și comisioanele aplicate cardurilor de debit, conturi, depozite și tot ce înseamnă produs bancar. Comision de întreținere cont, de transfer, de retragere, de administrare, de deschidere sau/și închidere cont, de analiză, etc. E suficient? Cu siguranță mi-a scăpat ceva, dar nu mă chinui să verific. Cu siguranță veți completa lista.

Din păcate, fără produse bancare nu prea se poate. Totuși, pentru că nu dorim să privim cum se irosesc bani munciți cu greu, putem face puțin studiu. Căutăm și calculăm care sunt cele mai avantajoase oferte ale băncilor. Alegem produsele de care avem nevoie și evităm să intrăm în plasa celor care sunt frumos ambalate. Uneori chiar prezentate într-un fel atât de atractiv, încât nu rezistăm. Așadar, fiți atenți și renunțați la conturile sau produsele de care chiar nu aveți nevoie.

5. Comoditatea. V-ați gândit vreodată cât ne costă comoditatea? Unii oameni comandă cam tot ce se poate pentru a nu găti, a nu toca, spăla, ieși din casă, etc. Inclusiv pentru consultații medicale online. Concret: cumpărăm salată și legume gata tocate, preferăm abonamente pentru livrarea la ușă. Oare cum ar fi să încercăm să regândim toate aceste obiceiuri?

Și comoditatea costă

Comandăm mâncare în loc să gătim. Sigur, sunt și oameni care nu pot/nu știu sau nu le place să gătească. Vorbim însă în general și mai ales în sensul de a renunța la obiceiuri care irosesc bani. Făcând un calcul simplu vom observa că economisim sume substanțiale gătind acasă.

6. Masa la restaurant. Același lucru se întâmplă cu mersul la restaurante. Bineînțeles, sunt ocazii de a sărbători, evenimente pe care le marcăm la un restaurant. Eu spun, din când în când merităm un răsfăț. O aroganță. Chiar fără un motiv anume. Pur și simplu pentru a ne simți bine în doi sau în familie sau cu prietenii. Nu sunt de acord să renunțăm la astfel de ieșiri la restaurant. Dar nici să irosesc bani. Mă îndrept strict spre cazurile mersului zilnic la restaurant. La cei care preferă mesele la restaurant în locul celor gătite acasă.

Oricât de tare ne-ar plăcea să mergem la restaurat și oricât de neplăcut ne-ar părea gătitul acasă, sunt de părere că trebuie găsit un compromis. O soluție de mijloc. Consider binevenită aplicarea regulii 80 – 20. 80 % gătit și mâncat acasă, 20% la restaurant. Și nu aș vrea că merg mai departe, dezvoltând argumentații favorabile. Mă opresc doar la partea economiei, a subiectului nostru. Adică, unde se irosesc bani, sume importante ce pot fi puse deoparte sau dirijate spre alte nevoi.

Pentru a evita să irosesc bani, aplic metoda 80/20

7. Cafeaua. Alt aspect sau altă cale prin care se risipesc bani este și cafeaua. Vine cumva în continuarea punctului precedent, deoarece și cafeaua cumpărată zilnic este un obicei păgubos. Asta în cazul în care bem mai multe cafele pe zi și nu făcute acasă. Ne place cafeaua de la Starbucks sau la o cafenea. Îmi place și mie. Sunt de părere totuși că aceeași regulă de mai sus, 80/20 este mult mai benefică.

Spre exemplu, ador să merg și să beau o cafea la o cafenea din oraș. Desigur, nu luăm în calcul comportamentul din vacanțe. ( :)) Este important totuși cum ne simțim, să facem ceea ce ne face bine. Astfel, am stabilit să mergem o dată pe săptămână la o cafenea în oraș. În rest, facem cafeaua acasă, la espressorul din dotare, cu cafea boabe proaspăt prăjită. Făcând calcule, ieșim pe plus.

În încheiere, o provocare

Mă opresc aici cu lista celor mai întâlnite căi prin care se irosesc bani aproape fără să realizăm. Mai sunt câteva, dar voi reveni cu un alt articol, deoarece nu vreau să vă irosesc … timpul. Sau să risc a transforma articolul în roman. E greu și așa, parcă rămâne tot mai puțin timp pentru citit (bloguri). Între timp, vă lansez provocarea de a completa lista acestor obiceiuri prin care se irosesc bani. Enumăr eu câteva, fără a le comenta: apa îmbuteliată, mersul la cumpărături flămând sau fără listă, achiziționarea jocurilor pe telefon, lipsa unui plan de cheltuieli.

Până data viitoare, alegeți inteligent!

Cu drag, Mirela

Multumesc pentru vizită!