Bun găsit, dragilor! Pentru că viața nu este doar în alb și negru, bine și rău, astăzi am ales ceva, mai colorat. Și pentru că vremea este ciudată, creăm singuri mici bucurii. Poate că așa reușesc să adun prietenii și copiii fără a ne lăsa influențați de vreme. Mă refer la ceva bun de servit. Înainte să trec la stilul sănătos și pentru că rezultatele analizelor îmi permit, am gătit niște ”bombe”. Exprimarea mai puțin academică, o fac special pentru cazul în care voi fi acuzată că nu gătesc sănătos. Ați ghicit, este vorba despre un nou episod din seria sunt unică (și) în bucătărie. V-am stârnit curiozitatea despre meniu? Vă spun oricum :): Am gătit plăcinte poale în brâu.
Am gătit plăcinte poale în brâu
Dimineață, pornind de la ideea că vremea nu ne va lăsa să ne bucurăm de soare, apă sau veselia piticului, trebuia să fac ceva ”bun”. Aveam niște brânză prin frigider pe care o tot dădeam de colo-colo așa că ar fi mers o plăcintă. Dar nu plăcintă pur și simplu! O delicatesă mult apreciată în familie: poale în brâu. Cum spuneam, trebuie doar să dau o strigare, să trimit o fotografie cu poale-n brâu rumene abia scoase din cuptor și gașca e la ușă :).
Arunc un ochi prin dulapuri/bucătărie, fac inventarul să văd ce mai am, ce-mi mai lipsește, trec pe listă cele câteva ingrediente și plec la cumpărături. Era nevoie doar de ceva mirodenii, lapte și drojdie, epuizate la ultimele gogoși, în rest aveam tot ce-mi era necesar.
Rețeta
Sigur că vă spun și rețeta după care se fac aceste ”minuni”, cum le-a numit cineva din familie. Cu mențiunea că mulți ani nu am făcut aceste plăcinte, pentru că nu-mi ieșeau aluaturile. Cred că lipsa experienței sau mai degrabă faptul că nu-mi plăcea să fac tot ce însemna aluat. Mi se prindea de mâini, nu știam ce înseamnă ”să-l simt la mână”, indiferent de rețete și indicațiile mamei, nu-mi ieșea și pace. Așa se face că poale în brâu mâncam doar atunci când mergeam în vizită la mama sau venea ea pe la noi. Rar.
Cu timpul am învățat cum și ce trebuie să fac pentru a-mi reuși și aluatul. Să-l ”simt”. Asta nu înseamnă că fac toată ziua plăcinte, cozonaci și alte ”nebunii” de genul. Cel mai des fac gogoși, la cererea publicului (:)) și pâine. De aceea sunt foarte bine primite și savurate plăcintele poale în brâu, de toată familia.
Pregătesc cele necesare
Revenind la rețetă, întâi îmi pregătesc cele necesare. Făina, pe care o cern de cel puțin 2 ori, o cană de lapte în care dizolv aproximativ 200 grame zahăr și un iaurt/ lapte bătut. Bat 2 ouă cu puțină sare și le las puțin pentru a căpăta o culoare intensă, pun 1 linguriță de sare peste făină și 1 plic de drojdie uscată. În timp ce las să se împrietenească drojdia cu făina, peste ou/lapte adaug mirodeniile. Acestea, de regulă sunt în funcție de preferințele fiecăruia: vanilie, coajă de lămâie, portocală.
Cantitățile sunt valabile pentru aproximativ 600-700 grame de făină. Din aceste ingrediente frământ un aluat, pe care îl ”simt” cât ulei îi trebuie, evit grăsimea, margarina etc. Tips: bag aluatul în cuptor pentru că este ferit de curent și crește în voie foarte frumos. În acest timp, îmi pregătesc umplutura, brânza. Rețeta de la ”mama ei” este cu brânză dulce de vacă, mie însă îmi place să o amestec cu puțină telemea și puțină brânză de oaie, cam 500 de grame. Amestec brânza cu 250 grame zahăr, 4-5 ouă, coajă de lămâie, vanilie și stafide.
Împart aluatul crescut în bucăți mici din care fac turte, foi rotunde, pun 1-2 linguri de brânză și îi ridic ”poalele”. Ce înseamnă asta: adun în mijlocul foii rotunde marginile în așa fel încât se acoperă brânza.
Așezate cuminți în tava pregătită și unsă cu ulei, tapetată cu foaie de copt, așteaptă să fie unse cu gălbenuș de ou bătut cu un pic de zahăr. Le dau la cuptorul preîncălzit la 180 grade pentru aproximativ 40-45 de minute până se rumenesc (de sănătate :))).
Se servesc calde
Se servesc calde, cu smântână sau pudrate cu zahăr sau, cu smântână și dulceață, după caz (gust). După zvonul dat, am avut așa cum am sperat, companie. Pe lângă meniul zilei, poalele în brâu au făcut furori. Sâmbăta noastră s-a scurs într-un mod plăcut, ba chiar a ieșit și soarele. De precizat că nu pun foarte mult zahăr nici în aluat nici în brânză și nici deasupra pentru că vrem să consumăm cât mai puțin.
Acesta a fost un alt episod din bucătăria mea și experiențele de chef bucătar la mine acasă. Până la următorul episod, bucurați-vă de bucate sănătoase servite împreună de cei dragi.
UniquebyMM
Vai cât de bine arată, dar e cam mult de lucru pe ele, aș prefera să le savurez.
:)
Mă bucur că-ți plac!
Întotdeauna ce este bun cere și efort :)
E o reteta prea complicata pentru mine care nu stiu sa fac nici clatite dar imi plac si mi le facea bunica mea cand traia.
Și mie mi se părea complicat. Acum nu mi se mai pare așa, dar nici nu fac zilnic.
Iar satisfacția de a-i vedea pe ceilalți cu câtă plăcere le savurează este extraordinară.
Ce pofta mi-ai făcut. Trebuie sa ma pun și eu pe treaba.
La plăcinte înainte :)
Nu pare greu acum ca stiu reteta 😁 mie imi place sa gatesc si sa fac multe chestii dulci, as ca sgar pute sa ma prinda poalele astea-n brau
Chiar nu este greu dacă pui un pic de suflet, nici nu știi când sunt gata!
De cândam plecat din Moldova nu am mai văzut poale-n brâu mâncate cu smântână. Eu le prefer alături de-o cană cu Busuioacă de Bohotin. :)
Luăm cu noi tradiții, obiceiuri etc. oriunde am merge.
Busuioacă, Grasă de Cotnari sau ”Chitrosu, Generosu etc.
obținut prin metode bine meșteșugite, din struguri culeși
toamna târziu din podgoriile vrâncene” :)
curat-natural să fie!
Vai cat de bine arata! Ce pofta mi-ai facut!
Poftește (virtual) :)
Super , ti-au iesit foaret bine. La mine e totul pana la framantat, nu imi iese aluatul mai deloc, asa cum vreau eu
Dacă ai citit articolul, ai văzut că aceeași ”problemă” o aveam și eu însă am depășit-o :)
Pune puțin suflet și ai să vezi că iese.
Nu am mai mancat de mult poale-n brau, iar ale tale arata delicios. Astept sa vad si urmatoarele retete.
Mulțumesc!
Ține aproape :)
reteta ta pare a fi simpla si mai accesibila comparativ cu retetele dupa care se fac poalele in brau la noi in Bucovina :) Mereu am pers pe ideea ca sunt foarte greu de facut si doar am mancat de la altii mai curajosi :)
Greu de făcut mi se părea și mie, acum nu mai este așa.
Sincer, nu cred că e ai simplă rețeta decât cea bucovineană,
mai ales că originea ei este oarecum ”vecină”, dar nu știu exact.
Important este rezultatul :)
Sunt foarte bune placintele poale-n brau. Pacat ca mie nu-mi merge deloc bine cuptorul, ca tare as mai fi facut o tava!
Până la rezolvarea problemei tale, îți trimit virtual o porție :)
Cred că distanța e chiar mare, mai aproape fiind de rudele mele :)
Am pregatit si eu o data ceva de genul..Mi-au placut cum au iesit, intre timp m-am mai lenevit si evit astfel de retete. Imi place cum arata cele pregatite de tine.
Din pacate nu imi place, tot ce are branza e un nu nu total pt mine.
Cred ca sunt delicioase, eu nu am facut niciodata, mi se pare cam greu de facut si nu-s asa de priceputa.
Sunt delicioase aceste poale-n brau. Fac destul de des si eu si reteta seamana cu a ta. :)
Mă bucur că nu sunt singura care mănâncă „nesănătos” :)
Nimeni nu-i perfect ):
Arata foarte bine placintele tatel si mi-ai facut o pofta… de la prima ora a diminetii. Acum ce fac? Ma apuc de framantat sau vin la tine? :)))
:)
Vii la mine, dar și eu trebuie să o iau de la început pentru că nu a rămas nimic :)
Cum-necum, facem noi ceva!
Mulțumesc pentru aprecieri!
Eu nu ma omor dupa preparatele cu branza, insa singurele poale-n brau pe care nu le puteam.refuza erau cele ale bunicamii paterne. ❤
Cred că și ale mele ți-ar plăcea (nu e lipsă de modestie) :)
Doamne cat de bine arata. Sunt perfecte. N-am facut niciodata, dar recunosc ca mi-ai facut o pofta
Dă o fugă :)
Mulțumesc!
Parca zici ca sunt cumparate. Eu tot timpul am considerat ca sunt greu de facut si n-am incercat reteta asta pana acum
Sunt reale și pe cât de frumoase pe atât de gustoase.
Și asta n-o spun din lipsă de modestie :)
Rețeta nu este nici ea atât de grea pe cât pare! :)