Am gătit plăcinte poale în brâu

Bun găsit, dragilor! Pentru că viața nu este doar în alb și negru, bine și rău, astăzi am ales ceva, mai colorat. Și pentru că vremea este ciudată, creăm singuri mici bucurii. Poate că așa reușesc să adun prietenii și copiii fără a ne lăsa influențați de vreme. Mă refer la ceva bun de servit. Înainte să trec la stilul sănătos și pentru că rezultatele analizelor îmi permit, am gătit niște ”bombe”. Exprimarea mai puțin academică, o fac special pentru cazul în care voi fi acuzată că nu gătesc sănătos. Ați ghicit, este vorba despre un nou episod din seria sunt unică (și) în bucătărie. V-am stârnit curiozitatea despre meniu? Vă spun oricum :): Am gătit plăcinte poale în brâu.

Am gătit plăcinte poale în brâu

Dimineață, pornind de la ideea că vremea nu ne va lăsa să ne bucurăm de soare, apă sau veselia piticului, trebuia să fac ceva ”bun”. Aveam niște brânză prin frigider pe care o tot dădeam de colo-colo așa că ar fi mers o plăcintă. Dar nu plăcintă pur și simplu! O delicatesă mult apreciată în familie: poale în brâu. Cum spuneam, trebuie doar să dau o strigare, să trimit o fotografie cu poale-n brâu rumene abia scoase din cuptor și gașca e la ușă :).

Arunc un ochi prin dulapuri/bucătărie, fac inventarul să văd ce mai am, ce-mi mai lipsește, trec pe listă cele câteva ingrediente și plec la cumpărături. Era nevoie doar de ceva mirodenii, lapte și drojdie, epuizate la ultimele gogoși, în rest aveam tot ce-mi era necesar.

Rețeta

Sigur că vă spun și rețeta după care se fac aceste ”minuni”, cum le-a numit cineva din familie. Cu mențiunea că mulți ani nu am făcut aceste plăcinte, pentru că nu-mi ieșeau aluaturile.  Cred că lipsa experienței sau mai degrabă faptul că nu-mi plăcea să fac tot ce însemna aluat. Mi se prindea de mâini, nu știam ce înseamnă ”să-l simt la mână”, indiferent de rețete și indicațiile mamei, nu-mi ieșea și pace. Așa se face că poale în brâu mâncam doar atunci când mergeam în vizită la mama sau venea ea pe la noi. Rar.

Cu timpul am învățat cum și ce trebuie să fac pentru a-mi reuși și aluatul. Să-l ”simt”. Asta nu înseamnă că fac toată ziua plăcinte, cozonaci și alte ”nebunii” de genul. Cel mai des fac gogoși, la cererea publicului (:)) și pâine. De aceea sunt foarte bine primite și savurate plăcintele poale în brâu, de toată familia.

Pregătesc cele necesare

Revenind la rețetă, întâi îmi pregătesc cele necesare. Făina, pe care o cern de cel puțin 2 ori, o cană de lapte în care dizolv aproximativ 200 grame zahăr și un iaurt/ lapte bătut. Bat 2 ouă cu puțină sare și le las puțin pentru a căpăta o culoare intensă, pun 1 linguriță de sare peste făină și 1 plic de drojdie uscată. În timp ce las să se împrietenească drojdia cu făina, peste ou/lapte adaug mirodeniile. Acestea, de regulă sunt în funcție de preferințele fiecăruia: vanilie, coajă de lămâie, portocală.

Cantitățile sunt valabile pentru aproximativ  600-700 grame de făină. Din aceste ingrediente frământ un aluat, pe care îl ”simt” cât ulei îi trebuie, evit grăsimea, margarina etc. Tips: bag aluatul în cuptor pentru că este ferit de curent și crește în voie foarte frumos. În acest timp, îmi pregătesc umplutura, brânza. Rețeta de la ”mama ei” este cu brânză dulce de vacă, mie însă îmi place să o amestec cu puțină telemea și puțină brânză de oaie, cam 500 de grame. Amestec brânza cu 250 grame zahăr, 4-5 ouă, coajă de lămâie, vanilie și stafide.

Împart aluatul crescut în bucăți mici din care fac turte, foi rotunde, pun 1-2 linguri de brânză și îi ridic ”poalele”. Ce înseamnă asta: adun în mijlocul foii rotunde marginile în așa fel încât se acoperă brânza.

Așezate cuminți în tava pregătită și unsă cu ulei, tapetată cu foaie de copt, așteaptă să fie unse cu gălbenuș de ou bătut cu un pic de zahăr. Le dau la cuptorul preîncălzit la 180 grade pentru aproximativ 40-45 de minute până se rumenesc (de sănătate :))).

Se servesc calde

Se servesc calde, cu smântână sau pudrate cu zahăr sau, cu smântână și dulceață, după caz (gust). După zvonul dat, am avut așa cum am sperat, companie. Pe lângă meniul zilei, poalele în brâu au făcut furori. Sâmbăta noastră s-a scurs într-un mod plăcut, ba chiar a ieșit și soarele. De precizat că nu pun foarte mult zahăr nici în aluat nici în brânză și nici deasupra pentru că vrem să consumăm cât mai puțin.

Acesta a fost un alt episod din bucătăria mea și experiențele de chef bucătar la mine acasă. Până la următorul episod, bucurați-vă de bucate sănătoase servite împreună de cei dragi.

 

 

UniquebyMM