• Recunoscătoare pentru fiecare zi de viață

    Dacă iubesc apusul pentru liniștea, puterea dar și speranța, răsăritul mă face recunoscătoare pentru fiecare zi de viațăPe insulă, răsăritul este uneori lent și languros inundând domol cerul cu o lumină catifelat-albăstruie. Alteori, se ivește precum o scânteie aproape agresivă aprinzând bolta ca după un scurtcircuit. 

    Recunoscătoare pentru fiecare zi de viață

     

    Recunoscătoare pentru fiecare zi de viață

    În acea zi, răsăritul lent ne-a prins pe drum, făcând un traseu pe insulă, către micul sat pescăresc, La Caleta. Soarele blând și generos mă mângâia și însoțea pe drumul diferit și interesant.

    La Caleta

    Sătucul mic, așezare înșiruită pe stânci, cu localuri sau terase mai mici sau mai mari te întâmpină cu aceeași liniște și relaxare. Este o senzație mai îmbătătoare decât șampania, făcându-te să te simți mai ușor decât bulele ei. Aerul aici pare ciudat de tare. Dar este suficient să auzi oceanul, undeva dedesubt, manifestându-și cu perseverență furia prin crestele de valuri argintii, să simți căldura soarelui. Dacă închizi ochii, poți crede că ești pe tărâm de poveste.

    Recunoscătoare pentru fiecare zi de viață

    Dar eu nu vreau să-i închid sau să-mi imaginez alt tărâm decât acesta. Dimpotrivă, rămân cu ochii larg deschiși pentru siguranța că simt această realitate. Și priveliștea care se așterne de la picioare până hăt, departe, la orizont.

    Așezarea de la marginea oceanului cu restaurante și terase înșiruite ca niște perle pe un șirag m-a captivat pe loc. Am pornit într-un mic tur al Caletei, oprindu-mă des să admir tot ce vedeam, să imortalizez, să savurez. Să trăiesc toate aceste momente intens, ca și cum abia aș descoperi viața.

    Recunoscătoare pentru fiecare zi de viață

     

    După ce mi-am hrănit sufletul, aveam nevoie și de hrană pentru trup, nu-i așa? Și cum aș fi putut părăsi Caleta fără să profit de o masă cu pește și fructe proaspete de mare? Îmi plăcuse terasa așezată în mijlocul unui paseo pentru a mă răcori, pentru panorama care se deschidea asupra întregului loc. Doream mai mult de atât însă, drept pentru care am ales restaurantul terasă ”La Caleta”.

    Recunoscătoare pentru fiecare zi de viață

    Restaurantul terasă

    Așezat pe stânca de care se spărgeau valurile, restaurantul terasă La Caleta oferea o priveliște a oceanului și insulițelor, bărcilor sau capătul opus al arcului semi deschis. Toate acestea se adăugau diversității de preparate din pește și fructe proaspete la prețuri bune.

    Vântul aducea cu el stropi de apă iar soarele mângâia ca într-un gest de împăcare peste cei așezați la mesele dispuse de-a lungul malului. Îmi plăcea combinația asta, îmi dădea o stare de bine, de pace. Cineva mai puțin impresionabil sau romantic, a cerut să coboare ”cortina/perdeaua” de plastic gros, deranjat de atmosferă.

    Recunoscătoare pentru fiecare zi de viață

    Voia i-a fost împlinită, dar fericirea nu a ținut mult, cei mai mulți dorind tocmai atmosfera creată de soare, vânt, apă. Ce a fost interesant, că-mi descoperisem aliați și parteneri de conversație, un cuplu de belgieni.

    Nimic nu este întâmplător

    Remarcasem de la început cuplul, surprinsă plăcut de felul în care se țineau de mână, cum își vorbeau. Erau deosebit de atenți unul cu celălalt, blânzi și relaxați, deși mult mai în vârstă. Când am început conversația am realizat că odată cu vârsta, înțelegem mai bine sentimentele. Ca și cum ar da altă definiție iubirii, mult mai amplă, știind cu  că trebuie să includă și prietenie, dar și responsabilitate. Nimic nu este întâmplător, nu-i așa?

    Altă surpriză plăcută a venit din partea angajatei care ni se alăturase discuției, româncă (Georgiana). După conversația în engleză și spaniolă, a dat-o pe românește, auzindu-mă scăpând o remarcă în limba maternă, spre nedumerirea cuplului belgian.

    Recunoscătoare pentru fiecare zi de viață

    Servirea a fost grozavă, supa de pește nemaipomenită, iar peștele zilei, excelent! Eu am servit asta alături de papas arrugada  și salată iar soțul meu a ales sardinele proaspete. Pe lângă porția de peisaj inedit, atmosfera extraordinară, mâncarea bună și conversațiile interesante, ne-am încheiat escapada cu o băutură/lichior din plante. Din partea casei!

    Alegerea din ziua aceea a fost perfectă. Mi-au rămas imagini frumoase cu sătucul pescăresc, mi-am făcut prieteni noi, Yvette și Geraud, Georgiana ne-a destăinuit câteva lucruri noi despre insulă. Iar mâncarea a fost foarte bună.

    Recunoscătoare pentru fiecare zi de viață

     

     

    Pe drumul de întoarcere, alt traseu, măria – sa soarele își parcursese mare parte din traseul din acea zi. Mai aveam timp să mă pregătesc pentru apusul zilei. În plus, nu -mi doream să mă privez nici de plimbare sau popasul la o terasă cu muzică live și sangria. Pe scurt, aceasta a fost o zi din vacanța pe insulă: între răsăritul și miezul zilei petrecute în sătucul pescăresc La Caleta și apusul, sfârșitul zilei în Las Americas.

    Până data viitoare, bucurați-vă de soare, de iubire, de viață, de (mini)vacanță!

     

    UniquebyMM

    *Dacă doriți detalii despre prețuri, bus etc. dați un semn.

    Categories: Călătorii, Experiențe

    Etichete: , , ,

    Lasă un răspuns