Ni se întâmplă tuturor ca atunci când totul este minunat să pară că timpul trece și mai repede decât de obicei. Viata pare un tren lung,  fără să știi unde sau/ și când să urci. Ce ușor se duce timpul uneori!

Ce ușor se duce timpul uneori!

Acolo unde este mai plăcut, trenul pare că stă doar câte un minut, apoi, sună, pleacă, minutul a trecut, trenul a plecat. Și te întrebi: a fost vis sau realitate?

Ce ușor se duce timpul uneori!

Exact așa simt acum! Privesc fascinată apusul cu nuanțe de portocaliu și albastru străvechi, ce se topesc pe marginile pământului, până când nu mai văd unde se termină cerul și unde începe marea/oceanul. Uneori, formele și așezarea norilor mă derutează, făcându-mă să mă pierd între realitate și imaginație. Dacă aș putea opri timpul în loc! Privind cerul și nemărginirea apei, simt  pentru o secundă că sunt în stare. Apoi, simt realitatea trăgându-mă de mânecă. Totul este efemer!

Apusurile se scurg parcă mai repede în această parte a lumii, ziua stingându-se în noapte cu o oarecare nerăbdare. Ca și cum aș vrea să am imaginea perfectă, formată din fiecare asfințit o piesă de puzzle, țin atât de mult să nu ratez niciunul. Sau, poate din dorința de aduna secundele în care simt că sunt invulnerabilă, puternică. Prelungesc secundele în gând, măcar energia care mă inundă durează mai mult, reușind să le transform în amintiri vii, de neuitat. 

Ce ușor se duce timpul uneori!.jpg Sursa: arhiva personală

 

Vacanțe pe insulă

Sigur ați înțeles că gândurile exprimate mai sus sunt efectul vacanței. Aceasta este doar o frântură din amalgamul trăirilor din ultima perioadă petrecută pe insula dragă mie, Tenerife.

Experimentasem vacanțe pe insulă din lunile iunie până în noiembrie, nu și în restul anului. Acum a venit rândul lunii mai. Fără a mă gândi că m-ar mai putea surprinde în vreun fel, am aterizat pe insulă într-un început de mai cu cer noros și vânt rece. Asta m-a speriat puțin, crezând că vacanța este compromisă și alegerea perioadei a fost o idee proastă.

Ce ușor se duce timpul uneori!

Prima seară pe insulă și prima plimbare pe faleză m-a făcut să-mi schimb prima impresie. Mai exact, vântul nu era atât de rece briza minunată iar temperatura chiar plăcută. Exact pe gustul meu: nici prea cald, nici prea rece. Și fericirea trăirii aici a următoarelor zile m-a cuprins instant.

Insula nu mă dezamăgea nici de această dată, dar surprize și picanterii aveau să fie. Mă opresc asupra uneia dintre surprize, o reîntâlnire. O experiență pe care am să v-o povestesc ca pe o istorioară.

Ce ușor se duce timpul uneori!.jpg Sursa: arhiva personală

Magazinul de ochelari

În urmă cu vreo 7 sau poate chiar 8 ani, am întâlnit un domn care avea un magazin de ochelari. Așa cum am mai amintit aici pe blog, insula are niște prețuri grozave, numai bune pentru cumpărături și cadouri. Găsești aici articole ale brandurilor medii sau mari la prețuri foarte accesibile. Atunci îmi propusesem să fac câteva cadouri celor dragi și mă oprisem la capitolul ochelari de soare. Și, am început cu testarea pieței vizitând câteva magazine de la care am primit câteva oferte. Totuși nu eram atrasă, parcă nu era ceea ce doream sau poate că așa trebuia să se întâmple.

Ce ușor se duce timpul uneori!.jpg Sursa: arhiva personală

Așa am ajuns la magazinul domnului care ne-a cucerit mai întâi prin atenția și disponibilitatea mai mare decât mi-aș fi imaginat vreodată. Asta pentru că pe insulă așa se întâmplă cam peste tot. Ne-a arătat atât de multe modele, a căutat și ne-a explicat despre fiecare pereche încât, ne-a ajutat să facem foto pe care le-am trimis acasă.

La final, am ales trei perechi de ochelari din gama Ray Ban. Prețurile, în mod normal ar fi făcut o sumă mare, 300-340 eur, ceva de genul. Ne-am uitat unul la altul și ne-am spus că vom renunța la cel puțin o pereche, suma fiind mult peste bugetul alocat.

Domnul vine cu o primă propunere de discount. Urmată de a doua, a … ,nu mai lungesc povestea, negocierea s-a terminat undeva la 200 pentru toate cele 3 perechi. Una dintre ele era un model ediție limitată.

Ce ușor se duce timpul uneori!.jpg Sursa: arhiva personală

 

Satnaam

Aceea a fost prima noastră achiziție de la magazinul domnului, Satnaam.  Au urmat și alte vizite dar pe domnul nu l-am mai întâlnit. Anul acesta, doream o pereche de ochelari pentru un cadou de aniversare. Căutările au început din centrul Safari ajungând la magazinul Satnaam, având marea surpriză să-l găsim chiar pe domnul respectiv. O domnișoară ne-a arătat câteva modele, doream un model special, apoi a solicitat ajutorul proprietarului magazinului.

Ce ușor se duce timpul uneori!

Revăzându-l, i-am explicat momentul din trecut. I-am văzut chipul destins dintr-o dată și cu un zâmbet mare pe față ne-a spus că știe cine suntem. Își amintise exact scena, ochelarii ediție limitată, spunându-ne că știe ce dorim și acum. Iar a căutat prin toate sertarele, acum cerințele erau și mai mari, prin depozit, până a găsit modelul solicitat.

Ce ușor se duce timpul uneori!.jpg Sursa: arhiva personală

De data aceasta, am schimbat cărți de vizită, l-am invitat la noi în România, ”ne-am conversat” și ni s-a consolidat impresia că este un om deosebit. Ne-am împrietenit. Desigur, ne-a făcut și un preț excelent! Mi-am dat seama că nu reușeam să găsesc modelul dorit, 100 % original și la un preț bun, în alt magazin. Cadoul ar fi fost nereușit.

Ce ușor se duce timpul uneori!

Relatarea acestei reîntâlniri am făcut-o din două motive. Unul pentru voi, în cazul în care ajungeți pe insulă și doriți o achiziție din gama variată de ochelari. Și doi, pentru experiența unei reîntâlnirii cu un om. Indiferent în ce colț de lume te afli, se pot lega prietenii iar comunicarea este primordială.

Dacă am început printr-o comparație cu drumul unui tren, închei anunțându-vă că urmează o nouă stație. Până atunci, fiți veseli, frumoși, sănătoși și buni!

 

UniquebyMM