Bun găsit, prieteni! Astăzi este despre prietenie și sinceritate. Vă invit la o lectură de câteva minute despre prieteni și prietenii sinceri/sincere.
Cu siguranță, nu sunt un om perfect! Cu siguranță mai am multe de învățat, de reparat și îmbunătățit! Cu siguranță nu sunt un om deosebit și nici carisma nu dă pe- afară. Cu siguranță, nici cea mai bună sau cea mai frumoasă persoană, nu sunt.
Dar cu toate acestea, cu mare siguranță știu, că am ceva unic și extraordinar: iubirea. Desigur, sub toate formele care poate fi ea.
Cuprins
Oamenii sinceri au prieteni puțini

Oamenii sinceri au prieteni puțini Sursa: pexels
Pot continua în aceeași linie. Cu siguranță nu sunt un om deosebit, nemaipomenit, extra- super, bla-bla, bla-bla și etc.! Nici dimensiuni de top model nu am, nici alură de miss. Sunt doar eu, unică în felul meu.
Unii pot numi toate astea, lipsuri. Iar eu, tocmai am spus ce nu sunt. Dar am o certitudine maximă: posed o capacitate incomensurabilă de a iubi. Sigur, nu sunt singura care are această capacitate. Fiecare însă are felul său de a iubi. Eu iubesc cu toată ființa mea, sinceritatea.
Adevărul este că oamenii sinceri au puțini prieteni. Știți de ce? Pentru că nu oricine suportă adevărul în față. Oamenii preferă să fie mințiți. Deși știu că sunt mințiți, acceptă situația. Puțini sunt cei care apreciază sinceritatea. Cei mai mult se complac. Căci, nu aș spune că tolerează. S-ar simți jigniți. Cred.

Oamenii sinceri au prieteni puțini Sursa: pexels
De ce nu mai am atât de mulți prieteni
De la o vreme m-am trezit surprinsă destul de des de gândul: de ce nu mai am atât de mulți prieteni ca pe vremuri? Îmi amintesc cum într-o perioadă aveam o mulțime de prieteni. Mulți- mulți, vă spun sincer. Acum? Cred că s-a înjumătățit numărul lor. Oare care să fie motivul? Adică, adevăratul motiv.
Ei bine, asta m-a determinat să fac o mică analiză a acestui aspect. O vreme am crezut că principalul motiv este acela că mai toți prietenii s-au mutat în diverse colțuri ale țării.
Fiecare și-a făcut o căsuță (două, trei etc. -bravo lor sau treaba lor!), s-au retras în zone liniștite, frumoase, pitorești. Sau, s-au întors în locurile natale. Adevărat! Pentru o bună parte dintre ei, așa s-a întâmplat.

Oamenii sinceri au prieteni puțini Sursa: pexels
Credeam că pierd
Dar nu este universal- valabil. Unii au dispărut pur și simplu, de parcă i-ar fi atins o baghetă magică. Apoi, m-am întrebat dacă nu avem noi vreo vină. Destul de târziu am înțeles că sinceritatea era ”vina”, cea care deranja. Bine, ar mai fi și invidia, dar asta e altă poveste.
Cine se aseamănă, se adună
O vreme am fost tristă și consideram pierderi astfel de relații, de oameni. Ba chiar sufeream, că X sau Y nu mai erau la fel de prietenoși și se distanțaseră de noi. Dar numai până am înțeles adevăratul motiv. Atunci am realizat și toxicitatea acestor așa- zise prietenii. Nu degeaba se spune că cine se aseamănă se adună.
Într-o relație de prietenie există și anumite concesii, sunt și mici compromisuri. Acestea sunt tolerate deoarece suntem unici, fiecare în felul lui. Desigur, vorbesc despre propriile experiențe, ale cuplului nostru. Dacă nu înțelegem că acestea sunt oarecum necesare unei relații de prietenie, rămânem singuri.

Oamenii sinceri au prieteni puțini Sursa: pexels
Bineînțeles că viața ne poartă pe drumuri diferite. E firesc ca etapele vieții să aducă alte provocări, alte situații. Se întâmplă ca cei mai buni prieteni dintr-o perioadă (sau etapă) să nu mai fie atât de aproape ca distanță. Dar asta nu înseamnă că prietenia nu mai există.
Prieteni pe care te poți baza oricând
Pe astfel de prieteni te poți baza oricând. E adevărat, distanța poate fi un impediment în viteza de reacție a răspunsului. Este posibil de asemenea ca distanța să influențeze deplasarea în cazul în care aceasta se impune. Cu toate astea, puține sunt șansele să primești un refuz.
Prietenii sinceri sunt cei care nu acceptă să îi complimentezi gratuit. Cărora nu le plac gesturi și fapte făcute din complezență. Prieteni sinceri și adevărați îți acceptă succesul, se bucură cu adevărat împreună cu tine. Și reciproc, desigur.
Sunt oamenii care, în același timp știu să- ți ofere umărul pe care să plângi. Care înțeleg durerea, dar și bucuria. Adică, răspund cu sinceritate chemării tale și la bine, și la rău. Bineînțeles, o relație de prietenie nu poate avea o definiție exactă.

Oamenii sinceri au prieteni puțini Sursa: pexels
Prietenia, floare rară
E vorba despre oameni și unicitate, despre viață, așa cum este ea creionată pentru fiecare. De aceea, vorbim despre relațiile de prietenie între oameni sinceri în linii generale. Sau, strict din punctele de vedere proprii fiecărui cuplu.
Se spune că prietenia adevărată este floare rară. Iar eu cred că putem spune cu mâna pe inimă, așa este. Deoarece, într-o prietenie nu este suficient să fii pe aceeași frecvență. Este nevoie de sentimente de sinceritate peste toate celelalte.
În cazul nostru, avem prietenii care au rezistat testului timpului cât și sincerității. Dar și prieteni cu mai puțină ”vechime” care s-au dovedit a fi la fel: sinceri, loiali, buni. Unii sunt la distanță, în unele cazuri chiar foarte mari, alții mai aproape. Suntem recunoscători pentru că am avut oportunitatea să cunoaștem astfel de oameni care ne-au devenit prieteni.

Oamenii sinceri au prieteni puțini Sursa: pexels
Sinceritatea, a doua mea natură
Tot cam așa stau lucrurile și atunci când vine vorba despre prietenii mei. Cu toată experiența din care se presupune că ar fi trebuit să învăț, tot mă mai trezesc surprinsă. Probabil că sinceritatea a devenit un fel de a doua mea natură. Și atunci, mi se pare foarte normal să fiu așa și în relațiile de prietenie.
Astfel, exact când lucrurile par să meargă foarte bine, ”prietenia” dispare. Iar eu mă trezesc spunându-mi că sinceritatea m-a făcut să pierd. Cu alte cuvinte, să condamn sinceritatea. Dar ce pot face, dacă nu mă pot schimba din acest punct de vedere?
La final
Ei bine, este o întrebare retorică. Pentru că nu-mi doresc să mă schimb. Pierderile de acest fel sunt de fapt câștiguri pentru mine. Și nu regret nimic! Nici măcar experiențele neplăcute. Pentru că m-au ajutat să învăț să mă prețuiesc și să-mi apreciez prietenii adevărați. Bănuiesc că și în cazul vostru e la fel. Aștept să-mi povestiți!
Până data viitoare, fiți prieteni sinceri și
veți avea de câștigat.
Cu drag, MM
Dacă v-a plăcut ce ați citit, distribuiți prietenilor. Abonați-vă pentru a afla primii noutățile.
S-ar putea să găsiți ceva interesant și aici:
In urma ultimelor evenimentele am constatat ca imi place sknceritatea dar si cu o doza de Bun simt. Mi a zis o prietena tot felul de chestii neplacute, dar tonul cu care le a zis m a facut sa ma intristez f rau, pentru ca le am perceput ca rautati.
Si eu cam spun lucrurilor pe nume, iar asta deranjeaza de multe ori. Insa puținii prieteni care sunt, sunt cei mai buni
Cumva există o parte bună în toată treaba asta, deoarece rămân lângă tine oamenii onești, pe care nu-i supără adevărul. :)
Un subiect foarte delicat și profund. Prietenii efectiv vin și pleacă. Am învățat pe propria piele. Încă învăț. 🤗
Si eu sunt sinceră și asta îndepărtează oamenii de multe ori, din pacate.
Am inteles ca nu toti putem fi prieteni, si nici nu e nevoie. Prieteni sunt cei care ni se potrivesc.
Prietenii se adună cei se seamana se aduna, cei care se sunt siceri au putini prieteni fiindca de multe ori sinceritatea doare
Iti dau perfecta dreptate. Eu sunt o persoana care nu suporta sa fie mintita, sa fiu vorbita pe la spate si prefer sa mi se spuna in fata. La fel fac si eu si am observat ca asta deranjeaza doar ca nu pot sa tac … chiar nu pot sa-mi tin gura chiar daca asta presupune sa-mi triez prietenii
Atât am de zis: calitate nu cantitate!
Saban Bajramovic –