Călătoriile și destinațiile minunate ne așteaptă!

Călătoriile și destinațiile minunate ne așteaptă!

În viață, lucrurile cele mai prețioase sunt chiar cele despre care credem că vin de la sine. Facem și facem însă și, până nu le pierdem, nu știm să le apreciem, să ne bucurăm de ele, să le aflăm valoarea. Iar dacă am pierdut din vedere lucruri importante cum ar fi cât de fragili și vulnerabili suntem, e timpul să ne trezim. Depinde de noi să facem diferența între ce am pierdut și ce am salvat, ce am învățat din încercarea prin care trecem de la începutul acestui an. 

Criza adusă de noul virus face ravagii sociale și economice. Este foarte greu să vedem cum pandemia macină artele, cultura, pasiunile cu care, în vremuri normale, ne hrănim spiritul, mintea, trupul.

“Opusul dragostei nu e ura, ci indiferența. Opusul artei nu este urâțenia, ci indiferența. Opusul credinței nu este erezia, ci indiferența. Și opusul vieții nu e moartea, ci indiferența.” (Elie Wiesel)

Pasiunea mea, călătoria

Dintotdeauna mi -a plăcut să plec la drum. În copilărie adoram orice tip de plecare mai departe de localitatea în care locuiam, fie că erau excursii, tabere, concediile părinților sau o simplă vizită la bunici. Mă cuprindea un fel de neastâmpăr al drumului și o curiozitate de a vedea ce se întâmplă dincolo de curtea noastră. Pur și simplu nu-mi dădeau pace întrebările: “ce este dincolo de orizont”, “cum trăiesc oamenii în alte părți ale lumii, ce mănâncă, cum se îmbracă, cum gândesc și muncesc?”

Orizontul deschis de cărțile citite accentuau și mai mult toate aceste sentimente care mă încercau și, Slavă Domnului!, am avut șansa să fiu un copil plimbat. Desigur, ținând seama de condițiile și circumstanțele date, iar pentru asta sunt recunoscătoare în primul rând părinților.

Mai târziu, am cochetat cu geografia și am avut intenția de a urma facultatea de specialitate, visând la meseria de ghid și oportunitatea de a călători. Pe ultimă sută m-am reorientat însă, ascultând sfatul părinților care își doreau pentru mine o meserie “serioasă” și de viitor. Dar, asta nu mi-a atenuat dragostea de a călători, ci dimpotrivă aș putea spune că a lăsat-o la “dospit”. Anii tinereții au contribuit la consolidarea, șlefuirea și dezvoltarea gustului de a călători, la lărgirea orizontului și perspectivelor.

Deliciul de-ți face valiza

Descopeream deliciul de a-ți face valiza, de a consulta hărți și ghiduri, de a lăsa imaginația să zburde, chiar cu riscul ca realitatea să o contrazică sau depășească. Simțeam toate acestea ca făcând parte din ritualul pregătitor escapadelor, aventurilor pe care le trăiam în fiecare, mică sau mare, călătorie. Am bătut țara în lung și în lat, dar cea mai mare dorință, evident utopică pentru acele vremuri, era să descopăr răspunsuri la întrebările din copilărie și pentru locurile din afara granițelor țării.

Timpul lor a venit, mai repede chiar decât m-am așteptat, iar asta mi-a creat toate oportunitățile pentru a porni către cele patru zări. Se spune că avem cu toții o valiză de vise gata făcută, oricând pregătiți de a zbura pe prima fereastră deschisă. Cam așa s-a întâmplat când am pornit spre marea aventură de dincolo de granițele țării, prima fiind în Ungaria. Nu mi-a lăsat amintiri prea multe sau deosebite, dar a fost o experiență care m-a mai pregătit puțin pentru ce urma.  

Doream să călătoresc peste tot în lume și să respir aerul unor locuri noi. Grecia a fost a doua aventură, de data aceasta sub formă de vacanță și deschidea exact perspectiva la care visam. După prima vacanță petrecută în minunata Elada (Ellas)  m-am îndrăgostit de tot ce înseamnă și are aceasta.

Grecia

Grecia avea să deschidă șirul unor destinați și vacanțe deosebite, fiecare cu farmecul și amprenta sa asupra minții, inimii și trupului meu. Mă atrăgea și îmi oferea noi locuri și sentimente, lăsându-se descoperită în toată splendoarea ei. De la peisaje care îmi tăiau respirația, la oameni prietenoși și calzi, mâncare bună și sănătoasă sau plaje minunate și insule spectaculoase.

Au urmat alte destinații noi, cu oameni necunoscuți, cu mult soare, unde e mereu vară și oameni veseli și solari. Descopeream cu fiecare călătorie o altă lume. Printre acestea, destinația caldă și exotică care m-a convins că acolo, toate bolile, depresiile și rănile se vindecă: Tenerife.

Insulele Canare – Tenerife

Insulele Canare au devenit locul în care mă simt acasă. Un prieten spunea că în altă viață am trăit în Tenerife. Nu știu dacă este așa, dar știu sigur că mi-ar plăcea să locuiesc pe insulă.

Cu toate că am mai povestit despre această insulă și arhipelagul din care face parte, mai sunt multe de spus. Pentru că, numai atunci când o străbați pe îndelete, la picior, reușești să cunoști, să simți cu adevărat ce are de oferit sau de ascuns.

Primăvara eternă există! O găsim la doar câteva ore de zbor de Bătrânul Continent, virusat (apropo de pandemie) sub o iarnă ursuză. Tenerife aparține arhipelagului Canare format din 7 insule, situat în Oceanul Atlantic, numite și Insulele Primăverii Eterne. Insula chiar este pomul lăudat la care să mergem cu sacul. Ba, mai mult, ar fi bine să avem unul burduhănos la noi.

Călătoriile și destinațiile minunate ne așteaptă!

Primul “fruct de aur” pe care îl oferă: este una dintre destinațiile unde se poate face plajă tot timpul anului. Playa de Las Americas, Los Cristianos situate în Sud, Puerto de la Cruz în Nord, sunt printre cele mai apreciate stațiuni din Tenerife, renumite prin plajele deosebite.

Și pentru că am ajuns aici, vreau să menționez povestea unică a geografiei Los Cristianos. “Locația pe o insulă vulcanică 🌋 lângă coasta lumii îți oferă o geografie care îi fascinează pe mulți 💚.

Se află între două vârfuri, muntele Guaza 🏔 și muntele ⛰ din Chayofita unde se deschide pentru a forma un golf natural care acum este folosit ca port și refugiu. 🙌🏼 Continuați să vă bucurați de portul și plaja noastră magnifică”

„Călătoria nu este întotdeauna frumoasă. Nu este întotdeauna confortabilă. Uneori doare, chiar îți rupe inima. Dar este în regulă. Călătoria te schimbă; ar trebui să te schimbe. Lăsa urme asupra memoriei, a conștiinței, a inimii și a corpului tău. Iei ceva cu tine. Sperăm, lăsați ceva bun în urmă. ” – Anthony Bourdain.

Călătoriile și destinațiile minunate ne așteaptă!

Dacă vă place distracția și aveți temeri că insula este lipsită de așa ceva sau credeți că este o destinație pentru vârstnici, înseamnă că nu v-ați documentat suficient. Este bine de reținut că Tenerife este și insula petrecerilor. Pe insulă petrecerile nu sunt discrete, nu sunt terne, nu sunt liniștite și nu se termină devreme.

Spre exemplu, în luna februarie a fiecărui an, în Santa Cruz e mare Carnaval, cea mai mare sărbătoare din Insulele Canare. Se petrece în stradă cu muzică live, mâncare, băuturi, zarvă mare și veselie, până la ivirea zorilor. Dacă vă așteptați la o paradă liniștită, cu oameni cuminți, aliniați în rând, vă înșelați. Ar fi bine să aveți în bagaj rochia de sâmbătă seară și să vă pregătiți să vă alăturați grupurilor de petrecăreți. Aceștia sunt costumați și ies pe străzile din jurul Plazei España, după ce orologiul anunță miezul nopții.

Festival

Altă distracție este festivalul anual Corpus Christi. Cu ocazia acestui festival se aștern covoare din petale de flori, transformând străzile din L’Orotava în adevărată artă. Spațiul din fața primăriei oferă imaginea spectaculoasă a unui covor creat exclusiv din nisipul Parcului Național Teide. Dacă curiozitatea vă dă ghes și vreți să aflați cum a luat naștere acest covor, puteți merge în L’ Orotava cu o zi înaintea festivalului. Odată ajunși aici, puteți urca la balconul primului etaj al Primăriei și veți vedea cum lucrează „alfombristas” (dulgherii) la această capodoperă.

Călătoriile și destinațiile minunate ne așteaptă!

Well, dragilor, nu aș ști cum să vă spun altfel decât în stilul meu sincer și direct, cât de mult tânjesc după o vacanță în Tenerife. La  cât de extraordinar de reconfortant este să te trezești în Costa Adeje, într-o dimineață de iarnă, cu soarele aflat deja sus încălzind cu putere. Atlanticul se deschide în față, cu apele sale albastre străbătute de sclipiri metalice, iar în spate, apar vârfurile munților înconjurați de “aura” de nori. 

Cam pe la ora 9, ora “decentă” de vacanță la care cobor din pat, gradele ajung la 19, dar datorită condițiilor locale se simt cam 22 de grade. La miezul aceleiași zile de iarnă, termometrele adună 22-23 grade, simțindu-se 24-25, după spusele serviciului meteorologic Accuweather. Spuneți-mi voi dacă temperatura asta nu este perfectă, caldă, dar fără să te topească, pentru orice activitate am alege. Inclusiv pentru o baie în ocean. Nu-i vorbă, nici vara temperaturile nu sunt de nesuportat, ceea ce păstrează insula în topul preferințelor.

Geograf și naturalist Alexander von Humboldt despre Tenerife

„Dacă ar fi să mă abandonez în amintirile propriilor mele călătorii îndepărtate, aș menționa, printre cele mai frapante scene ale naturii (…) vârful Tenerife, când un strat orizontal de nori, orbitor de alb, separă conul vulcanic de câmpia de dedesubt și, dintr-o dată, un curent ascendent străpunge valul tulbure, astfel încât ochiul călătorului poate să se întindă de la marginea craterului, de-a lungul versanților împodobiți ai Orotavei, până la grădinile cu portocali și podișurile cu banane, care încadrează malul”, scria von Humboldt.

Vă mai spun că insula înregistrează numai din turism, mai mult de o treime din PIB -ul acesteia. No comment dacă ne gândim la efectele pandemiei! Iar dacă ar fi să facem un top al turiștilor care vin în Tenerife, pe primul loc se situează Marea Britanie, urmată de Spania, Germania, Franța și Olanda. Românii sunt incluși în categoria “Europa de Est”, numărul total înregistrat anul trecut fiind de doar 164.000. În timp ce Rusia singură a furnizat 98.000.

La final

Mă opresc aici, dar voi continua să vă aduc povești despre călătorii și destinații frumoase și tentante care ne așteaptă. Pentru că, nu trebuie să ne pierdem libertatea, îndrăzneala de a visa, curajul de a ne urma visurile, pasiunile. Avem nevoie de muzică, călătorii, artă, frumusețe. Avem nevoie să trăim! Eu îmi voi păstra tonusul bun și speranța că vom reuși să depășim toate “barierele” și ne vom bucura de din nou de toate acestea.

Până data viitoare, visați, sperați, iubiți. Trăiți!

UniquebyMM

Mulțumesc pentru că mă citiți! Dacă v-a plăcut povestea, mai poftiți!

Pentru a nu le pierde pe următoarele, luați în calcul abonamentul la blog sau, dați like paginii de Facebook.