L-am invitat pe Emil să ne povestească despre cea mai mișto călătorie sau vacanță. Pe lângă faptul că a acceptat, ne-a oferit o poveste în stilul său. Vă invit să o citiți și să vă bucurați de călătoria pe care ne-o propune.

Prima vizită în Cluj m-a marcat pozitiv!

(Guest post)

Când am fost provocat de gazda mea de astăzi sa scriu despre cea mai mișto vacanta/călătorie, am zis da fără sa ezit. Nici nu am stat pe gânduri in legătură cu acea vacanta: prima mea vizita in Cluj.

Sa ne înțelegem: eu sunt atașat mult de PRIMELE chestii pe care le-am făcut. Iar daca o vacanta bifează mai multe PRIME CHESTII, acea vacanta devine preferata mea.
Prima mea vizita in Cluj bifează 2 prime chestii:
Primul meu festival (de teatru sau de film) din afara capitalei.

Prima mea vizita in Cluj, adică in orașul care a ajuns de departe preferatul meu din toata lumea.
As putea sa mai adaug alte 3 prime chestii, dar acestea devin irelevante. Neimportante.
Ca sa înțelegeți cat de dubios gândește creierul meu, asociez toate chestiile bune întâmplate acolo cu Prima mea vizita in Cluj. Iar tot ce a fost rău creierul meu refuza sa accepte ca s-au întâmplat atunci.

11 faze pe care mi le amintesc de atunci, din Cluj

Va dau 11 faze pe care mi le amintesc de atunci, din Cluj (credeți-mă, m-am gândit bine, TOATE s-au întâmplat atunci):

Stăteam la o pensiune situate in curtea fostei fabrici Clujana. Era pe acolo si o stație de autobuz, dar țin minte ca 2 au fost momentele in care am vrut sa-l iau si m-am răzgândit: prima data m-am dus pana-n stație, unde am văzut ca era chioșcul de bilete închis, așa ca tot cu taxiul am mers (nu era Uber pe atunci).

Iar a doua oara am făcut câțiva pași, am auzit niște câini lătrând, m-am speriat, așa ca m-am întors si am comandat un taxi. Era scris in stele sa merg cu taxiul (si ce discuții mișto aveam cu șoferii).

TIFF – party și filme

La party-ul final de la TIFF teoretic nu aveam acces, nu aveam invitație. Însă o amica a reușit sa schimbe lista de invitați. Nu mă întrebați cum. Ideea e ca am asistat la un concert Corina Chiriac dinainte ca asta sa fie cool (adică dinainte ca ea sa cânte la Electric Castle).

Am văzut un film, căruia nu-i mai țin minte numele, care m-a pus pe gânduri: un spaniel voia sa devina ateu. Sa-si anuleze botezul (oare o exista cuvânt pentru așa ceva?). Omul voia sa iasă din catastifele Bisericii Catolice.

Si a aflat cu ocazia asta ca nu poate. Sa știți ca si pe mine m-a tentat in câteva rânduri sa-mi anulez botezul. Îmi este, însă, prea lene sa fac acest pas.

Scurtmetrajul Să mori din dragoste rănită

La acel TIFF am vazut scurtmetrajul Sa mori din dragoste ranita, in care Angela Similea se sinucide. Știu ca ecranul acela pe care scria Angela Similea s-a sinucis (bazat pe celebrul ei șlagăr omonim) a fost pozat si postat pe Facebook.

Drept urmare, când mă întorceam in camera un amic m-a întrebat cum s-a sinucis Angela Similea la TIFF si daca o vor înmormântă in Cluj. Pe bune.

SELFIE la TIFF

La acel TIFF a rulat filmul SELFIE. El a fost proiectat DUPA ce își făcuse circuitul normal al cinematografelor. Am vrut însă sa-l revăd, eram curios cum va reacționa publicul de TIFF la o comedie ultra-comerciala.

Am fost uimit de o doamna care a stat lângă mine si care știa pe de rost toate glumele. Doamna era mai in vârsta, însă nu am aflat nici pana azi daca era mama vreunui actor. Ori poate cineva implicat in film, habar n-am.

Faza simpatica la final: o rog pe regizoarea Cristina Iacob sa facă o poza cu mine. Ea îmi spune extrem de serioasa: cu tine fac poza, ca ai scris de bine despre film. Eu eram cumva speriat, nu știam ce si cum, așa ca am luat de bun ce a zis. Apoi ea râdea in hohote, ca oricum ar fi făcut. Eu am ras doar ulterior, când îmi aminteam. Ca si acum, de altfel.

Varza a la Cluj

Fără sa-mi doresc neapărat, prima vizita culinara s-a nimerit sa fie la Varzarie, unde am mâncat Varza a la Cluj. Ulterior chestia asta a devenit tradiție.
O faza unde am servit ca exemplu negativ.

Ieșisem de la un film, era cam 11 noaptea. Eu si cu mulți alți oameni așteptam sa traversam strada. Nu trecea nimeni, drept urmare m-am băgat printre oameni sa traversez. După mine s-au luat mulți alții. Ulterior s-a făcut verde, așa ca au traversat si restul. Am fost trend-setter negativ in acea situație.

Tot atunci am descoperit niște magazine outlet, pe care le vizitez si acum cu plăcere. Despre unul dintre ele am aflat ulterior ca e outlet second. De acolo mi-am luat UNICA mea cămașă alba din garderoba. A costat 18 lei. Prea mult pentru o cămașă alba.

“Bloggerul care a fost la TIFF”

Știu ca atunci când am revenit la București multa lume încă se uita la mine frumos, “bloggerul care a fost la TIFF”. Caci am fost printre putinii. Si acum am rămas printre putinii BLOGGERI care vin din București. Ulterior am dat de bloggeri care au venit la TIFF pentru petreceri, fără sa vadă vreun film. Cică cinefili.

La finalul acelui TIFF, din București însă, am luat 4 interviuri: Ana Ularu, Cristina Iacob, Luiza Parvu si Olimpia Melinte. In afara de Luiza, pe celelalte 3 le urmăresc cu drag, mi-au intrat la suflet după acele interviuri.

De ce-mi place Clujul?!?

Ar trebui acum sa spun de ce-mi place Clujul, de ce este orașul meu preferat, însă recunosc ca nu-s capabil de așa ceva. Este ceva ce simt. Însă sunt conștient ca daca as LOCUI in Cluj zi de zi mi s-ar face dor de București.

Clujul e un oraș fain sa-l vizitezi, sa locuiești MAXIMUM 2 luni pe an (nicidecum consecutive). Este fain la TIFF, este fain sa ai treaba doar prin centru, este fain sa ai si bani sa stai in el. Daca locuiești zi de zi in el ii vezi părțile mai degrabă urâte. Cu traficul intens si cu preturile din ce in ce mai mari in frunte.

Prima vizita in Cluj

Si ca sa vedeți cat de mult m-a marcat Prima vizita in Cluj, trebuie sa va povestesc o faza din Râmnicu Vâlcea. După TIFF am fost nevoit sa merg in alta parte, nu in București, din cauza unui deces in familie. Am schimbat trenul la Râmnicu Vâlcea.

Acolo nimeresc la un chioșc din gară. Unul amarat, demn de anii 90. Pentru ca nu aveam altceva de luat, am luat un croissant si un suc. Am cerut croissantul cu exactitate si “o cola”. Primesc croissantul cerut si o sticla de … American Cola.

Rămân blocat, însă nu fac nicio figură, să râd sau ceva. Așa ca spun calm ca vreau COCA COLA. Se uita femeia de acolo la mine mirata, arunca sticla de American Cola in frigider, îmi da o COCA-COLA si zice: Ești in bani!

La final

Ca sa înțelegeți, deși faza s-a petrecut in Râmnicu Vâlcea, eu o asociez tot cu Prima vizita in Cluj. Este ca o continuare fireasca si amuzanta a acesteia. Serios.
Si pe bune ca nu știu daca am mai avut o alta vizita atât de marcanta.

Sau, ca s-o zic altfel: Prima vizita in Cluj nu se uita niciodată. V-o spune Emil Călinescu, un blogger minunat mândru deținător a 11 bloguri. 5 dintre ele sunt linkuite pe parcursul articolului. Pe restul le descoperiți singurei.

Mulțumesc pentru vizită, Emil! Și pentru cele 11 chestii  ale călătoriei tale mișto, pe care ni le-ai povestit. Te mai aștept! 

Până data viitoare, călătorii mișto!