Bun găsit, prieteni! Cel mai probabil, sunteți deja în vacanță sau vă pregătiți în una mult așteptată. Pare că tot orașul e schimbat de când a început vacanța de vară. Ușor mai liniștit, cu trafic (foarte) ușor mai lejer. Mirosul de tei s-a răspândit pe alei, parcuri, grădini. La mine trece strada și mă învăluie oriunde m-aș afla, pe terasă, în casă, în grădină.

Parfumul delicat predispune la visare și deschide sertarul cu amintiri. Așa mi-am dat seama că nu am mai scris de mult despre vacanțe. Dar mai ales despre restaurante, terase, taverne, din vacanțe și călătorii.

Restaurante, terase – experiențe fel de fel

Vacanțele sunt întotdeauna cele care aduc printre cele mai interesante și memorabile amintiri. Experiențe de tot felul, trăite intens, amestecate ca ingredientele într-un preparat. Mai bune, mai puțin bune, de evitat sau de revenit. Însă cele legate de restaurante, de mâncare, ocupă de departe, un loc special. 

Astăzi mi-am propus să vă supun atenției câteva dintre astfel de experiențe din vacanțe și călătorii. În unele restaurante ajung pur și simplu întâmplător, în altele, după ce citesc recenzii, opinii pe grupuri, bloguri, site-uri. Trebuie însă să recunosc: în timp am acumulat ceva experiență, am învățat lucruri după care mă ghidez atunc când aleg.

Spre exemplu, merg în restaurante sau terase unde, de regulă este aglomerat. Am povestit despre un loc de acest fel în Tenerife. Aleg locurile în care pot vedea bucătăria și cum se pregătesc preparatele. Și nu în ultimul rând, sunt atentă la meniu, curățenie, servire și prețuri. Un echilibru corect între calitate și preț, cred că este ceva ce contează pentru o mare majoritate.

Aleg restaurante după principii, dar și după recenzii

Cu toate acestea, se mai întâmplă să merg doar pe mâna recenziilor. Iată un motiv în plus să scriu despre restaurante și locuri în care am ajuns. După principiile mele, dar și după postările și comentariile apreciative pe grupuri de socializare.

În principiu, recenziile, opiniile sincere, reale, au rolul de a ne ajuta în alegerile noastre. Cu atât mai mult atunci când este vorba despre mâncare în restaurante, terase , taverne etc. Am constatat însă pe propria-mi piele sau propriile papile gustative, contrariul. Scuze că încep cu experiența neplăcută, dar așa m-a dus firul poveștii.

Experiența neplăcută

Drept exemplu, neplăcerea mi-a fost creată în ultima vacanță, în desinația mea dragă. Urmărind grupurile dedicate, am dat peste multe postări, ce spun eu, foarte multe postări, toate pozitive. La superlativ, chiar. Era vorba despre un restaurant-terasă – Fish & Chips-unde se mânca vezi Doamne, ”cel mai bun pește și cei ai buni cartofi prăjiți”. Am localizat zona de restaurante, l-am găsit pe cel cu pricina, și am decis să încercăm.

Cunoșteam foarte bine zona. Însă ce mi s-a părut curios, lipseau toate acele principii despre care vă spuneam. Nu tu lume, ba dimpotrivă, pustiu. Bucătăria nu arăta grozav, dar măcar am văzut ceva din ce se întâmpla. Totuși, am ignorat toate semnalele pe care creierul mi le dădea, crezând în recomandări.

Din păcate pentru noi, nu am văzut totul în bucătărie. Peștele, un pește nașpa, cu siguranță ceva congelat, ascuns într-un strat gros de panadă. Totul prăjit probabil în baia de ulei folosit de cine știe câte ori. Alături, niște cartofi prăjiți, departe de a fi cei mai buni, așa cum erau descrierile din zecile de comentarii.

Cel mai bun pește și cartofi prăjiți?!?

Peștele nu l-am putut mânca, pur și simplu mi s-a făcut rău de la gustul ciudat. Nu am înțeles de ce foloseau pește congelat. E mult mai simplu să cumperi pește proaspăt, de la pescari. Bine, întrebarea mea este retorică. Știu de ce: pentru că peste tot sunt oameni puși pe jecmăneală. În fine, nu e treaba mea să-i judec din acest punct de vedere. 

Pe mine mă afecta direct, atât din punct de vedere al sănătății, cât și al stării (zenului). Împlicit, al buzunarului, bugetului meu, de om normal. În fine, mi-am spus că cel puțin voi mânca cartofii prăjiți. Nope, nici aceștia nu erau comestibili. Poate, dacă cel puțin ar fi fost însoțiți de niște alioli sau mojo, ceva.

Sosurile se găsesc din belșug, pe toate drumurile, vorba aceea. Dar la ei și acestea au lipsit cu desăvârșire. Ne-au adus, la cerere, 2 pliculețe cu ketchup. Două porții cu ce v-a povestit și un pahar (mic) de bere, au costat 31,5 euro. Cel puțin berea, a fost rece. În rest, offf, Doamne cât de ușor am putut cădea în plasă!

Scump, scump (și prost!) … dincolo era mai ieftin

Iată de ce treceam noi atât de des, dar fără să ne oprim pe lângă acest restaurant. Ar mai fi ceva de spus. Locul se află pe aleea ce duce spre plaja Las Vistas, pe partea dreaptă, unde se află multe restaurante.  O zonă foarte cunoscută și populată. Doi: Probabil, cei care recomandau restaurantul adoră acest tip de mâncare. Și, sunt convinsă că v-ați gândit la cineva anume.

În orice caz, cu banii ăștia, eventual câțiva euro în plus, aș fi mâncat boierește. Ba, mai luam și acasă din caracațiță, ton, cartofi specific canarian, și salată. Plus două tipuri de sos și 2 pahare mari cu bere. Am vrut să postez imediat pe grupul respectiv, cu poze, nota de plată, bucătăria, ”aglomerația”, tot.

Soțul meu a spus că nu merită să îmi stric vacanța. Am șters și aruncat tot. Avea dreptate. Mi-ar fi sărit postacii, haterii (sau trolii?!?) în cap și mi-ar fi înnegurat frumoasele zile de vacanță. Dar, mi-am promis că la un moment dat voi scrie și voi împărtăși totul. Acum a venit și momentul să-mi onorez promisiunea. Concluzia: nu intrați în restaurante, terase, ignorând câteva lucruri elementare și vizibile.

La Masia del Mar – La Caleta

Depășim acest moment neplăcut și trecem la restaurante care m-au cucerit. Unul dintre aceste restaurante este La Masia del Mar din La Caleta. Deși mai trecusem pe acolo cu câțiva ani înainte, am ales alt restaurant. Fusesem fascinată de așezarea și priveliștea oferită de restaurantl La Caleta. De această dată, nu mai era la fel. Ceva se întâmplase, nici nu știu exact ce, dar atracția nu a mai fost aceeași.

Ajunseserăm în jurul orei 12, iar unele restaurante nu deschid decât după ora 13.Lumea începe să vină pentru prânz pe la orele 14, 15. Restaurantul Masia del Mar surprinde de la un capăt la altul. Adică, de la felul în care arată, la vegetație, la eleganță, produse și preparate, până la oameni și servire.

Mici grădini separate, fiecare cu altă culoare de mobilier, alt decor. Priveliștea spre imensitatea albastrului ocean oferă un adevărat spectacol. Bărcuțe, vase de pescuit, ambarcațiuni de dimensiuni mici și medii, parapantiști care se ivesc de pe munte. Ei bine, aici simți că timpul are altă dimensiune.

Experiență fericită de la început la sfârșit

Să spui că te trăiești doar o anumită stare ar fi nedrept. Și neadevărat. Pentru că e și relaxare, și bucurie, e și liniște, și mulțumire, recunoștință și bogăție. Sentimentul acela că nu-ți lipsește nimic.

Nici aici nu era aglomerat, dar la suprafața pe care se întinde, ora și perioada, e normal. Am comandat ceva de băut, m-am felicitat de câte ori mi-am amintit, că am ales sangria. Am băut cea mai bună sangria, ever. Ni s-au adus pâinici, un fel de chifle și alioli din partea casei. Iar cea care ne-a servit, surpiză, era româncă. Ce bucurie!

Ne-a consiliat în alegerea mâncării și a povestit puțin despre preparate, bucătărie, restaurante, zonă. Am făcut un tur, am filmat și fotografiat, am văzut bucătăria și produsele, bucătarul. Vinoteca, acvariile cu languste și crabi. Impresionant!

Răsfăț gastronomic, cunoștințe noi

Ne-am oferit un răsfăț gastonomic de zile mari. Valentina ne-a recomandat iar noi am ales. Platoul cu 3 tipuri de pește, stridii, calamar, creveți și scoici, papas arrugada, au fost wow! Au fost divine! Pot spune mai mult decât curcubeu pe cerul gurii? Cred că da. Cum răsfățul nu este complet fără desert, mi-am comandat înghețată.

Descrierea făcută amănunțit și în acest ton de poveste fericită este doar puțin din extraordinara trăire. Nici pic de exagerare sau fantasmagorie, totul este real. Desigur, așteptați să vă spun și cât a costat totul. Iar la un astfel de răsfăț, ași putea crede că și plata e pe măsură.

Da, s-ar putea spune și așa, dar într-un echilibru preț-calitate foarte corect. Să nu vă mai țin cu sufletul la gură, nota de plată a fost 48 de euro. În aceștia au intrat platoul despre care am povestit, cartofii, o carafă 1/2 litru sangria și înghețată.

În resaturante ca Masia del Mar, să tot ajungi să trăiești experiențe. Categoric, va rămâne pe lista noastră în viitoarele vacanțe. Cât despre Valentina, o plăcere! Mulțumim, Valentina! Cu siguranță ne vom revedea!

La final

Doar pentru că nu vrea să vă răpesc prea mult timp pentru lectură, nu continuu. Mă opresc cu experiențele de vacanță și călătorii din restaurante, dar promit să revin. Merită să cunoaștem cât mai multe lucruri reale, despre restaurante, taverne, terase.

Merită să evităm experiențele neplăcute, pentru a petrece vacanțe memorabile. În sensul bun, pozitiv. Nu de alta, dar muncim pentru fiecare cent și ar fi păcat să-i irosim. Pe lângă acestea, sinceritatea nu costă, dar valorează enorm. Fiți sinceri în postări, opinii, review-uri!

Până data viitoare, vacanță fabuloasă, oriunde v-ați afla! 

Cu bucurie și drag,

MM