• Din tolba cu poveşti a călătorului

     

    Salut prieteni călători!

    Uffff.

    Căldură mare!!!

    Canicula din zilele acestea, mi-a amintit de călătoriile pe munte și nu oricum ci cu… guess what?, c o r t u l!

    Ai fost vreodată în vacanţă cu cortul? Heeei, e ceva deosebit.

     

     

    Este ceva mult mai intens, mai palpitant, mai deconectant. Să stai seara pe lângă foc, privindu-l cum se stinge încet, unde ai lăsat eventual nişte cartofi  la copt (hihi), să asculţi freamătul copacilor dimprejur şi susurul apelor, să stai la poveşti cu prietenii/familia, la un pahar de vin sau o bere, să priveşti cerul înstelat numărând stelele căzătoare. Dar mai ales să simţi aerul tare, puternic, rece, plăcut şi ozonat.
    Dacă nu ai avut o experienţă de acest gen, îţi recomand să încerci măcar odată.

    Mergeam foarte des  în acest fel de vacanţe pe Muntele Roşu, Cheia, Buşteni, Ceahlău, Olăneşti, Pârâul Rece, Orăştie, Voineasa, etc., atâtea locuri minunate.


    Singuri, mă refer la familie, cu prietenii, în gaşcă, uneori plecam şi pentru 2 zile, evadând în natură, lăsând orașul cu ale sale aglomerări, noxe, zgomote, etc.
    Încărcam repede cele necesare şi porneam la drum. Făceam un traseu, când nu se putea făceam doar lungi plimbări, admiram privelişti, ne încărcam bateriile şi reveneam înapoi în iureşul oraşului.
    Ne alegeam un loc bun de campat, ne instalam şi-apoi porneam să explorăm.
    În ciuda deselor plecări, instalarea cortului ne punea mereu în dificultate😊, asta şi pentru că ţineam să fie foarte bine ancorat😜.
    Prietenii ştiu (de cine) de ce😊!
    Cum spuneam, avem tolba plină cu întâmplări din aceste călătorii.
    Fiind iubitori de natură, întotdeauna locul cel mai bun şi frumos pentru campare, însemna o poieniţă frumoasă, sau cel puţin un loc apropiat de pădure, râu etc.
    Era sfârşit de vara şi după o săptămâna de soare şi  plajă la mare, mergea la suflet ca balsamul pe rană, o săptămâna la munte, deci propunem Valea Doftanei, Paltinul, strângând un mare număr de adepți, formându-se un grup destul de mare, serios :).

     


    Noi eram cei care știam şi stabileam traseul, prin urmare aşa am procedat şi de data aceasta.

    Ai fost la Paltinul? Este o zona superbă. Splindid!!!.Munte, apă, pădure, linişte şi muuult verde.
    Aşadar, prezentăm planurile, partea organizatorică, împărţim sarcini. Fiind toată lumea de acord, îşi iau feicare sarcinile în primire şi cu entuziasmul la purtător plus bună dispoziţie, pornim.
    Cunoscând drumul dar şi ca autori ai traseului, noi suntem cap de coloană, iar în maşină, veselia era, ca de obicei, la ea acasă, cântam, spunem bancuri, glume, facem concursuri de tot felul.
    Prea ocupaţi de cine era primul la fazan sau al cui era rândul să cânte, am uitat să ne uităm în retrovizoare după restul grupului, o bună bucată de vreme, iar când ne amintim, era puţin cam târziu: îi ”pierdusem”😝.
    Refac în minte traseul şi-mi dau seama că la un moment dat, am făcut stânga și cam acolo se produsese ceva, oprim imediat, tragem pe dreapta şi aşteptăm. Zece minute, douăzeci… Nimeni, nimic. Ne gândeam că mai exista o posibilitate: una din maşini să fi avut vreo problema tehnică, prin urmare pornim maşina, ne întoarcem până în punctul în care exista acestă posibilitate şi… acelaşi rezultat: nimic.
    Nu avem altă soluţie decât să megem pe drumul pe care ar fi putut-o lua, mai exact după ei, spre Doftana, asta arăta indicatorul:😝 Doftana. Localitatea Doftana, unde îi și găsim, alegând să ne prindă din urmă :).

     


    Erau convinși că drumul era cel corect şi cum nu mai eram în fața lor, trăgeau să ne ajungă.
    Se reface  gașca, facem un mic popas să bem o cafea la termos şi să povestim/râdem de întâmplare, astfel de popasuri fiind frecvente și foarte binevenite de altfel. Ne reluăm drumul şi ajungem la Paltinul.

    Doamne câtă frumuseţe!
    Ne găsim locul perfect unde ne instalăm corturile, ne gospodărim şi pornim în explorarea împrejurimilor, în fața noastră, un platou ce se întindea până la marginea pădurii separate de râu.”Splendoare în iarbă”, cum să nu profiți de așa ceva? Şi unde pun băieţii de un fotbal pe iarbă de toată frumuseţea.

    Platou platou, iarbă verde şi frumoasă, jocul îi prinde repede devenind palpitant, noi, pe margine, făceam galerie, toată lumea (natura) era a nostră, când …

     


    În zona erau animale, normal, firesc, cirezi de vaci 😂.
    Și unde îmi alunecă unul din ei pe o ”falie” lăsată de-o Joiană, cât era de lung… şi lat căci era bine făcut omul, cu dimensiuni generoase.
    Alarmă. Toată lumea sare să-l ajute să-l sprijine, să-l doftoricească.
    Ne liniștim și odată rezolvată problema, dăm drumul la glume, întrucât fusese cam mult timp liniște și încruntare, facem un foc, punem un grătar cu ceva să sfârâie, ceaunul pentru mămăligă, niște brânză luată direct de la ciobani și ne ostoim foamea, stingând-o desigur cu ce aveam prin portbagaj.
    „Tradiția”/programul era să facem câte un foc de tabără în prima și ultima seară dar sărim peste, pentru că nu era frumos să nu împărtășim cu toții bucuria de început de vacantă pe munte.
    Prietenul nostru care alunecase avea oarece disconfort, aşa că am hotărât să anulăm şi să înlocuim focul de tabăra cu glume şi muzică.

    Depănăm amintiri de prin alte călătorii, râdem, stăm la taifas la o bere, admirăm seninul cerului și milioanele de stele, brazii ce-şi prelungeau înălțimea cu umbrele lor, luna care parcă ne zâmbea. O seară grozavă! Oboseala și aerul ne  doboară pe rând, așa că ne retragem la culcare.

     

     



    Peste noapte, niște zgomote ciudate, umbre şi ceva ce semăna mult cu niște mormăieli ne-au trezit din somnul adânc, ne-am spus că probabil prietenul nostru suferea după căzătură, prin urmare l-am compătimit în gând și ne-am cufundat în somnul cu vise, trezindu-ne abia dimineață, de zgomotul talăngilor atârnate de gâtul Joianelor ce mergeau la păscut.
    Coborâm în sat să luăm lapte de la localnici, punem de cafea, pregătim micul dejun și schimbăm impresii despre cum fusese noaptea, somnul, întrebându-ne unii pe alții despre zgomote. Ne-am liniștit, cu toții aveam aceeași concluzie, suferința prietenului, savurăm bucatele și cafeaua, până apare și  prietenul cu pățania, care ne spune că el dormise buștean (luase un antiinflamator, ceva) ba mai mult, chiar nu auzise nimic din ce spuneam noi ceilalți.

    Atunci cine, ce se întâmplase, doar nu erau extratereștrii? 🙂 Ne amuzăm în continuare,terminăm cu mic dejunul, lăsăm misterul neelucidat deoparte pentru moment și urcăm spre pădure pentru a ne urma traseul stabilit, când întâlnim un om al locurilor care tocmai cobora, cu care intrăm în vorbă. Omul ne întreabă dacă am dormit acolo sau abia ne-am instalat iar la răspunsul nostru, omul ne lămurește de ce întreabă: coboară ursul. Caută mâncare, ne spune calm, își ia ce găsește şi se face nevăzut, probabil că așa a făcut și noaptea trecută.

     


    Bine că nu am ieșit din corturi, ne gândeam noi în timp ce simțeam că ne îngheață sângele și paralizăm de spaimă. Avusesem musafir un urs, în carne și oase? Daaa. Omul ne sfătuiește să ne strângem corturile și ne indică alte locuri mai sigure pentru campare. Nu prea am mai avut chef de glume vreo jumătate de oră.

    Ne-am revenit însă din șoc în momentul în care prietenul nostru vine cu o toporișcă și ne spune că el o avea la îndemână, la intrare în cort😂😂, prin urmare nu era cazul să ne temem 😂.
    El care nu auzise nimic 😂.
    Am dat drumul din nou la glume şi veselie, doar ce scăpasem cu viață, deci aveam motiv de sărbătorit! Înainte să plecăm însă pe un alt traseu, ne-am strâns corturile şi ne-am ales unul din locurile indicate de localnic.

    Această povestire face parte dintr-o serie de întâmplări, pe care le-aș numi ”din tolba călătorului”, petrecute şi povestite în stil propriu.

     

     

    Felicitări pentru că ai citit articolul.
    Dacă consideri că articolul a fost util, distribuie-l să afle şi prietenii tăi.
    Rate this post

    Categories: Călătorii

    Etichete: , ,

    Lasă un răspuns

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.