Prima carte din 2026: Martorul durerii

Salutare, dragii mei! Spuneam că anul acesta mi-am propus să fac fix ce simt. Ca un fel de ”răzvrătire” a tot ce am fost ani de-a rândul. Naaah, nu cred. Să continui firul. Cum credeți că am început, așa, fără planurile alea pe care mi le impuneam. Păi, am scris. Da, fără să bifez vreun task trecut în agenda de lucru. Apropo, deschid o paranteză: nu am renunțat la agendă. Am închis paranteza.

Așaaa, apoi, am citit. Da. Tot fără o contorizare a numărului de pagini. Una a fost o carte pe care am tot amânat-o anul trecut. Nu știu cum se făcea, dar de câte ori voiam să o citesc, apărea un motiv care împiedica. Dar despre acea carte nu voi povesti în acest articol.

Acum voi scrie puțin, atât cât să vă stârnesc curiozitatea și interesul despre altă carte. Este o carte grozavă, pe care aș fi terminat-o  probabil într-o zi. Asta dacă nu m-aș fi dezlipit de ea și pentru alte îndeletniciri. Aceasta are titlul Martorul durerii și este scrisă de Paul Cleave.

Ce găsești în articol:

• Martorul durerii – carte – Editura Niculescu
• Personaje și acțiune
• Între minune, ficțiune și realitate
• James și Lumea Comă
• Lectură plăcută!

Martorul durerii – carte – Editura Niculescu

 Cartea a fost printre cele primite cadou din partea Editurii Niculescu. Editură pentru care am scris în cadrul competiției SuperBlog. Poate voi scrie despre asta și despre cât de tare m-am supărat, dar nu promit. Într-un fel, s-au recompensat cu acest pachet cadou. :)

Așadar, despre carte. Martorul durerii este genul de carte pe care nu o lași ușor din mână. Acțiunea, felul în care este scrisă, au efectul dorit atât de scriitori, cât și de cititori. Acela de a te ține cu sufletul la gură. În plus, finalul nu este deloc previzibil. Scriitorul nu-ți lasă nicio șansă de a înțelege încotro se îndreaptă lucrurile.

Când crezi că te apropii, apar alte piste, alte amănunte și totul ia o nouă turnură. Îmi plac cărțile polițiste și cele de ficțiune, saens fiction. Iar Martorul durerii este o carte cam în acest gen. Genul ficțiune. Acțiunea se petrece în Noua Zeelandă și începe cu un jaf. Totul se termină tragic, trei din membrii familiei Hazel fiind împușcați.

Personaje și acțiune

James este un copil de 11 ani care are o minte ageră și o memorie eiditică. Acesta vede scena în care părinții îi sunt amenințați cu pistolul. Fuge în camera surorii sale și încearcă să o convingă că se întâmplă ceva foarte grav la parter. El îi propune acesteia să se furișeze împreună pe geamul din acoperiș. Apoi, să fugă și să ceară la ajutor.

Din păcate, sora sa mai mare, Hazel nu-l crede. Unul din cei 3 monștri ajunge în camera lor și îl prinde pe James. Hazel reușește în ultimul moment să se furișeze pe geam și să fugă la vecini. Din păcate, vecinul ajunge prea târziu. Familia Garret, părinții și James zac împușcați pe podea.

Toți trei fuseseră supuși terorii, sfârșind împușcați dintr-o greșeală. Monștrii ucigași intraseră la adresa greșită. Aceștia căutau un seif, pe care casa și familia Garrett nu îl dețin. Vecinul familiei, doctor pensionat, verifică starea celor trei. Încearcă să-i ajute, să-i salveze însă doar pe James reușește să-l țină în viață.

Între minune, ficțiune și realitate

James este supus unor operații extraordinar de dificile și sofisticate. În carte sunt descrise foarte bine, cu deosebită minuțiozitate fiecare scenă și fiecare personaj. Am fost fascinată de descrieri, dar mai ales de tot ce este legat de James. Supus mai multor intervenții pe creier, pierzându-și cunoștința de 3-4 ori. Pasionatul și inimosul chirurg neurolog Wolfang, reușește să-l readucă  înapoi de fiecare dată. 

Evoluția personajelor și a lucrurilor

Scriitorul apasă cumva pe corzile sensibile, până la maximum. El știe bine că mecanismele acționează fără să știi, declanșând emoții și stări sensibile. Umane. Pe scurt, nu ai cum să nu rezonezi cu personajul. Cu James, cu Hazel sau cu Tate și Rebecca. Și să crezi în această minune. Și în destinele personajelor, foarte interesante fiecare dintre ele.

Iar dacă te desprinzi de ficțiune și te raportezi la realitate, realizezi că sunt cazuri de revenire din comă. Explicabile sau nu, minuni sau nu, lucrurile au cel puțin un grăunte de credibilitate. Astfel, această carte, mie mi-a lăsat impresia că se află între minune, ficțiune și realitate. 

După operații, băiatul intră în comă și rămâne astfel timp de 9 ani. Nimeni, nici măcar doctorul, nu-i mai dădeau vreo șansă. Între timp, sora lui, Hazel își dedică viața vizitându-l zilnic, citindu-i și vorbindu-i, îngrijindu-l. 

James și Lumea Comă

Polițiștii care instrumentau cazul nu reușesc să dea de urma ucigașilor. Timp în care, un ucigaș în serie comite crime la indigo făcute de cele mai cunoscut criminal al țării. Iar în anii scurși de la oribila crimă, investigatorii nici nu mai sunt activi.  Singurul care avea o pistă pe care o considera credibilă, dar nimeni nu-l credita, inspectorul Tate se pensionează. Iar celălalt părăsește poliția.

După 9 ani de comă, James își revine, iar inspector-detectiv Rebecca Kent preia ancheta. James începe să scrie ca într-un jurnal, dar cu o viteză și o exactitate uimitoare. El povestește din timpul celor 9 ani de comă, un fel de lume paralelă. Anumite momente și lucruri însă se întâmplă și în realitate.

De fapt, James își construise o lume, îmbinând evenimente, întâmplări, nume reale cu cele imaginare. O numește Lumea Comă. Impresionantă și cu o extraordinară putere de a captiva cititorul. Desigur, este meritul scriitorului Paul Cleave. Care, pe lângă cele amintite, a construit totul pe baza unei intrigi ca un roller-coaster.

Lectură plăcută!

Va reuși Rebecca să descurce lucrurile și să descopere ucigașii? Sunteți conștienți că nu vă voi dezvălui. În orice caz, nu veți bănui, deși veți mai avea indicii pe parcurs, să aflați răspunsul. Știu că am mai spus, dar repet. Și nu o fac de dragul de a vă convinge să citiți cartea. Este doar realitatea.

Am început prin a scrie că am citit această carte cu sufletul la gură. Că aș fi terminat-o probabil într-o zi, poate nici atât. Prin urmare, nu are rost să vă mai spun dacă și cât mi-a plăcut Martorul durerii. Acest lucru este clar, iar recomandarea de a citi cartea este implicită. Ca într-o concluzie de final, nescrisă. :) Lectură plăcută!

Cu bucurie și drag,

Mirela

Mulțumesc pentru vizită!