• A fost odată, ca niciodată … Poveste de Crăciun

    Bun găsit! Poveștile încep cu ”A fost odată, ca niciodată  … o fetiță cu ochi negri și  păr lung strâns în două codițe ce-i depășeau talia. Stătea cu nasul lipit de geamul înghețat ascultând vocile dumnezeiești ce veneau de afară. Zăpada cât gardul și luminițele răspândite ici-colo ca niște steluțe o făceau să se creadă în poveștile cu zâne. Niciodată nu mai auzise astfel de colinde și dacă în fața geamului nu ar fi apărut grupul gălăgios, ar fi fost convinsă că așa este. Vocile divine, paltoanele de culoare albă, lungi până în pământ, totul era ca un vis, ca o poveste.  Era Ajunul Crăciunului și fetița visa să ajungă una dintre zânele acelea care cântau atât de frumos. Sau, măcar să-i aducă Moșul o păpușă care să semene cu o zână!

    A fost odată, ca niciodată … Poveste de Crăciun

    A fost odată, ca niciodată ...Poveste de Crăciun

    Dar troienele de zăpadă și frigul nu-i dădeau Moșului nicio șansă să ajungă până la căsuța lor. Coborând de pe scăunelul pe care stătuse la geam, boabe de lacrimi stăteau gata să curgă din ochii ei frumoși. Cu păpușa de cârpă în brațe porni spre patul pregătit pentru culcare. Mirosul de cornulețe tocmai scoase din cuptor ajunse până la ea. ”Vrei un cornuleț? Îți aduce mama imediat”- vorbea cu păpușa și merse să ceară din cornulețele pregătite de mamă.

    -Mama, păpușa vrea un cornuleț înainte de culcare, pot să-i dau?

    -Mergeți deja la culcare? Trebuie să ajungă Moș Crăciun, nu-l așteptați? I-ai pregătit poezia aceea atât de frumoasă, ”Mama” (George Coșbuc), colinde și cântece.

    A fost odată, ca niciodată ...Poveste de Crăciun

    -Dar afară e frig tare și e multă zăpadă, Moșul nu mai poate ajunge. Eu nici nu știu să cânt așa frumos ca zânele.

    -Moș Crăciun are sanie și cai puternici, un cojoc îmblănit, cu siguranță va ajunge. Să știi că și tu cânți foarte frumos. Uite, vă dau câte un cornuleț pentru fiecare, apoi cântă-mi mie până vine Moșul.

    Sania cu zurgălăi

    La jumătatea cântecelului, zgomotul de zurgălăi și bice care se auzeau de afară întrerupseră repetiția fetiței. Își cuprinse obrajii înroșiți de emoție și căldură cu mâinile, apoi aleargă ascunzându-se după mamă.

    A fost odată, ca niciodată ...Poveste de Crăciun

    -Veniți să privim pe geam, cred că este Moș Crăciun, nu te speria, își liniști mama copila luând-o de mână și privind pe fereastră. Întunericul luminat doar de albul zăpezii le dezvăluia ca într-o poveste scena de afară. Sania mare cu cai albi, frumoși intra în curte. Moșul coboară, acoperă caii, ia sacul în spate și se îndreaptă spre casă.

    -O, ho, ho, ho. Bună seara oameni buni, îmi deschideți ușa? Am venit cu daruri multe pentru fetițe și băieți cuminți, spune Moșul intrând în casă. Îmbrăcat în cojocul lui călduros, cu barbă și mustăți albe, își pune sacul jos și caută copiii din priviri .

    -Ce copii frumoși și cuminți, veniți în brațe la mine, dragii Moșului. Cum te cheamă? Știi să-mi spui o poezie, ceva, un cântecel? Dar tu?

    A fost odată, ca niciodată ...Poveste de Crăciun

    Daruri

    În timp ce fetița își spunea poezia, Moșul scotea din sacul lui bomboane de pom, mere, cărticele, creioane colorate și zahăr cubic. Dezamăgită, crezând că sacul nu mai are nimic pentru ea, fetița se opri din recital strângând cu putere la piept păpușa din cârpă.

    -Eiii, dragii Moșului, am ajuns aproape de fundul sacului. Să vedem dacă mai găsim ceva, zise Moșul și scoate o păpușă de porțelan, blondă și o rochie de catifea grena. Fetița scoase câteva țipete de bucurie, îmbrățișează și sărută cu ochii în lacrimi Moșul, cadourile primite, reușind să articuleze:

    -Și fratele meu? A fost cuminte și el, nu mai ai nimic în sac?

    -Sigur, draga Moșului, uite, mai am cadouri: o mașină și niște ghete numai bune pentru iarna de afară.

    A fost odată, ca niciodată ...Poveste de Crăciun

    An de an, Moș Crăciun ajungea la cei doi copii, făcându-i fericiți. Peste ani, amintirile s-au transformat în povești pentru copiii lor: brad împodobit, colinde și cadouri pentru fiecare. Este sărbătoarea care îi strânge pe toți în jurul bradului cântând colinde și bucurându-se unii de alții. Ca într-o poveste adevărată!

    Dragi prieteni, așa arată pentru mine Povestea de Crăciun: de la fetița cu păpușa de porțelan la familia strânsă în jurul bradului împodobit împreună. Anul acesta, pe 4 decembrie, va avea loc la Sala Polivalentă din București spectacolul Poveste de Crăciun, organizat de Opera Comică pentru Copii. Spectacolul mozaic regizat de Cristian Mihăilescu reunește nume mari, artiști lirici, Baletul Operei Comice pentru Copii,  dar și invitați surpriză. În acest an, Povestea noastră de Crăciun începe cu acest spectacol pe care îl vom viziona împreună.

     

    Până data viitoare, trăiți bucuria fiecărei clipe împreună cu cei dragi, trăiți povestea voastră!

    UniqubyMM

     

    Mi-am spus povestea pentru Campania ”Cum arată pentru tine o poveste de Crăciun” Blogal Inițiative

    Categories: Blogal Inițiative, Blogging

    Etichete: , , , ,

    32 thoughts on “A fost odată, ca niciodată … Poveste de Crăciun

    Lasă un răspuns

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.