Bun găsit! Ce pot să fac ca să mă iubesc pe mine mai mult? După ce am reluat seria articolelor interviu- guest post cu articolul lui Alex, v- am pregătit o nouă surpriză. Anaphielle Miller este un suflet deosebit de sensibil și un om extraordinar de talentat. Vă invit să citiți articolul de mai jos, pe care, cu mândrie îl găzduiesc.
Ce pot să fac ca să mă iubesc pe mine mai mult?
Iată o întrebare care dă adesea bătăi de cap: Ce pot să fac ca să mă iubesc pe mine mai mult? De fapt întrebarea corectă nu este ”ce să fac.?”, ci mai degrabă ”ce să nu fac?”
Ce trebuie să înțelegem mai întâi
Dacă există o singură lecție pe care o învățăm în viață, aceasta este că suntem absolut cea mai importantă persoană din întregul univers. Și nu într-un mod egoist. Întreaga viață este trăită prin ochii tăi. Interacțiunile tale cu lumea și cu cei din jurul tău, gândurile tale și modul în care interpretezi evenimente, relații, acțiuni și cuvinte. S-ar putea să fii o altă persoană atunci când vine vorba de marea schemă a lucrurilor, dar când vine vorba de înțelegerea realității, ești singurul lucru care contează.
Și din această cauză, realitatea ta depinde de cât de mult iubești și ai grijă de tine. Relația ta cu tine însuți este factorul cel mai definitoriu în conturarea felului de viață pe care îl trăiești. Cu cât te iubești mai puțin, te asculți și înțelegi pe tine, cu atât va fi mai confuză și frustrantă realitatea ta.
Dar când începi și continui să te iubești mai mult pe tine, cu atât observi că tot ce vezi, tot ceea ce faci și toți cei cu care interacționezi… toate acestea încep să devină din ce în ce mai bune în toate felurile posibile.
Dar iubirea de sine nu este chiar ușoară. După cum știi, tu ești cel mai mare critic al tău. De ce? Pentru că suntem programați să avem atacuri de sine din cauza întâmplărilor prin care am trecut.
Atunci când petrecem mai mult timp urându-ne pe noi înșine decât iubindu-ne, adoptăm o gândire mai negativă a lumii. Așa că începe să te iubești pe tine în primul rând. S-ar putea să nu fie cel mai ușor lucru din lume, dar este cu siguranță cel mai important.
Acceptarea durerii
Nimeni nu este perfect. Unii dintre noi confundăm iubirea de sine cu pozitivitatea și optimismul nesfârșit. Există cei care își petrec ziua rugându-se la Dumnezeu, făcând meditații, yoga, ascultând muzică, plimbându-se prin natură, etc., indiferent cât de rău le-ar fi sau cât de oribilă ar fi situația lor. Și cred că aceasta este o modalitate corectă de a înfrunta viața doar că adevărul este că optimismul nostru nesfârșit este o minciună uriașă.
Pentru că toți avem o latură întunecată; cu toții avem supărare, ură și durere. Ignorarea acestor realități ne mănâncă și ne obligă să ne descoperim în plan spiritual și mental. Să ne permitem să fim sincer cu cine suntem. Să ne iertăm pentru faptele trecute, de acele lucruri de care ne este rușine. Să acceptăm că suntem uneori purtători ai emoțiilor negative, cum ar fi dezgustul, furia și gelozia. Și să învățăm să îmbrățișăm liniștea atunci când avem nevoie.
Cioc! Cioc! Deschide inima!
Recunoștința…
Să fii recunoscător este o atitudine puternică care îți poate contura mentalitatea în bine. Conform Psychology Today, oamenii puternici din punct de vedere mental aleg să-și schimbe mila de sine pentru recunoștință. De fapt, Greater Good Science Center de la UC Berkely spune că persoanele care numesc conștient pentru ce sunt recunoscători pot avea o sănătate fizică și mentală mai bună: „Cercetările sugerează că recunoștința poate fi asociată cu multe beneficii pentru indivizi, sănătatea fizică și psihologică, fericirea crescută și satisfacția vieții, scăderea materialismului și multe altele. “
Respingerea emoțiilor nu este o soluție
În fiecare dimineață, puteți scrie câteva lucruri pentru care sunteți recunoscători în viața voastră. Intrați în rutină și veți fi mai apreciat în ziua respectivă.
Acceptați-vă emoțiile fără a le judeca ori de câte ori trăiți un sentiment inconfortabil, cum ar fi tristețea, frica sau mania. Primul nostru instinct este să-l ignorăm, să-l respingem sau să-l împingem. Și acest lucru este destul de corect într-un fel; nu vrem cu adevărat să ne plimbăm simțind durere emoțională tot timpul.
Cu toate acestea, atunci când ne respingem emoțiile, este posibil să înrăutățim lucrurile. Emoțiile ne oferă informații utile despre viața noastră. O tactică mult mai bună care vă poate ajuta sănătatea emoțională este să practicați acceptarea. Aceasta înseamnă că permiteți emoțiilor dvs. să fie doar, fără să le judecați negativ sau să încercați să le schimbați.
Să înțelegem de fapt că nu trebuie să ne „controlăm” emoțiile. Ele nu ne pot face niciun prejudiciu. De fapt, lucrurile pe care le faci pentru a scăpa de emoții negative, cum ar fi alcoolul sau consumul excesiv de mâncare, pot face mai multe daune.
A învăța să ne acceptăm emoțiile poate duce la o rezistență emoțională stabilă. Cu toate acestea, este important să nu confundăm acceptarea cu suferința auto-impusă. Atunci când sunteți tratat în mod nedrept de un superior, asta nu înseamnă că ar trebui să îl acceptați.
Acceptarea înseamnă echilibru
Societatea occidentală ne încurajează să fim pozitivi tot timpul, dar acest lucru nu este realist. În schimb, trebuie să ne trăim viața atât cu negativul, cât și cu pozitivul, ceea ce ne ajută să trăim o viață de mulțumire.
În cele din urmă, dacă ești capabil să te accepți pe tine și să îți accepți toate emoțiile, vei putea să te iubești mai ușor. Deasemenea, exercițiile fizice ar putea ajuta la reducerea sentimentelor de depresie și anxietate pe termen lung și, la rândul său, vă pot ajuta să mențineți un sentiment sănătos de încredere în sine.
Înconjurați de idioți?
”Înainte de a te autodiagnostica cu stimă de sine scăzută sau cu depresie, asigură-te că nu ești înconjurat de idioți.” – Sigmund Freud
Acesta este un pas important care adesea trece neobservat. Cu toții suntem influențați de acei oameni alături de care petrecem cel mai mult timp. Luați în considerare citatul lui Sigmund Freud. Adevărat, nu-i așa?
Așadar, dacă credeți că unii dintre prietenii pe care îi aveți sunt toxici și au un obicei de a vă trage în jos, este posibil să doriți să găsiți persoane noi,mai optimiste, alături de care să vă înconjurați. Adică acei oameni pe care îi placi și îi admiri de fapt. Dacă prietenii tăi sunt pozitivi și înălțători, vei începe să te simți mai bine cu tine.
Toate cele bune!
Anaphielle
Un subiect de larg interes, dar mai ales de o importanță deosebită. Personal, mi-a luat destul de mult timp să înțeleg că sunt cea mai importantă persoană din viața mea. Dar, din momentul în care am înțeles, calitatea vieții mele s-a schimbat radical. Articolul pe care ni-l oferă Anaphielle vine mănușă pentru mulți dintre noi și, abia aștept să vă aflu reacțiile. Desigur, ca de obicei, în comentarii.
Descoperiți mai multe despre Anaphielle vizitând(u-i) “Căsuța unui melc” sau pe Anaphielle Creatives.
Mulțumesc Anaphielle! Ai un loc aici, ori de câte ori vei simți că rezonezi cu cititorii sau, vei dori să ne împărtășești din experiențele tale.
Până data viitoare, învățați să vă iubiți!
Mulțumesc pentru vizită! Dacă v-a plăcut “povestea”, mai poftiți!
Chiar m-a pus pe ganduri articolul tau! Ai vorbit foarte frumos si chiar o sa incerc sa analizez mai in profunzime lucrurile
Nu e primul articol pe care îl citesc, și în fiecare găsesc câte o lecție, un sfat minunat, un suflu de încredere și de putere.
La partea cu prietenii care te trag in jos te aprob, in rest eu sunt un om destul de puternic sau cel putin asa imi place sa cred.
Întrebarea asta mi-am pus-o și eu zilele trecute când eram într-o pasă proastă.
Sa te iubesti tu pe tine apoi pe cei din jurul tau si dragostea se va intoarce.
Practic si eu recunostinta in scris in fiecare seara, dar mai nou am invatat sa spun ce ma supara celor din jur. Si de asemenea, sa nu mai tin in mine chestiile negative sau sensibilitatile. Incerc sa ma iubesc si sa ma respect asa cum sunt, schimband in acelasi timp lucruri care ma pot face o persoana mai buna.
Ma faci sa stau si sa reflectez. Imi place articolul!
Cred ca primul pas spre a ne iubi este sa ne acceptam pe noi, cu bune si rele. Foarte mare dreptate are in ce spune. <3
Ai vorbit atât de frumos 😍 – te-am citit cu drag. Si eu doream intr-un timp sa îmi scriu dimineața câteva mulțumiri și gânduri bune dar am omis…
Am învățat sa ma iubesc așa cum sunt și sa nu mai încerc sa ma schimb doar de dragul cuiva, cine ma place bine, cine nu iar e bine.
Trebuie să învațăm sa ne acceptam. Știu este mai greu, dar avem ce învăța din acest articol. ☀️ ☀️
invatam mereu asta, cel putin eu, chiar zilele trecute o doamna mai in varsta mi-a zis o vorba si am tinut minte asta!
De multe ori, uitam sa ne iubim cu adevarat si de aici si multele dezamagiri. Mi-a placut articolul.
Foarte adevărat articol! Așa este iubirea de sine este cea mai importantă….dacă nu te iubești pe tine….nu ai cum sa iubești pe alții…
Acceptarea este singura metoda de calmare a războiului din tine …..eu folosesc scara acceptări ..ca metoda de acceptare a frustrării …etc
Pupici
Mereu am câte ceva de învățat de la tine. Am sa arunc o privire și pe blogul ei