Salutare, dragilor! Copilărie, tradiții și magie de Crăciun. Ajunul Crăciunului. Momentele când de fapt începe sărbătoarea Nașterii Domnului. Greu de crezut și, sincer, sincer, pe lângă faptul (de care toată lumea se plânge) că anul a trecut foarte repede, niciodată nu a fost atât de dens și de plin.

Dar și mai greu îmi este mie să aleg ce ar fi mai potrivit pentru acest ultim articol înainte de Crăciun. Dacă în anii trecuți scriam despre lista cu lucrurile de făcut pentru Crăciun, anul acesta am reușit, după (prea) mulți de ani, să îi scriu lui Moș Crăciun. Cu puțin noroc, scrisoarea mea ar putea ajunge direct acasă la el în Laponia, pentru că mesagerul îl vizitează pe Moș.
Copilărie, tradiții și magie de Crăciun
Rețeta de cozonac
Scriam de asemenea în aceeași perioadă a anilor trecuți, rețeta cozonacului moldovenesc. Cozonacul casei cum ar spune unii, pentru că este de fapt o rețetă reinterpretată (nu așa se spune acum?!?) și adaptată.

Da, așa este. Am făcut ce am făcut și am reușit să -mi pun amprenta pe o rețetă pe care o știu de la mama. Dar, întotdeauna rezultatul este cel care contează.
Iar pentru mine, cel mai important este exact acest lucru: rezultatul. În cazul acesta, cozonacul așteptat de toată familia. Atât de apreciat și de așteptat încât face parte din meniul de excepție al celor care țin dietă.
Rezultate SB
Îmi propusesem ca luna aceasta, înainte de sărbători, să vă povestesc despre rezultatele și opiniile mele cu privire la SuperBlog. Chiar am o ciornă în draft, dar cred că va mai sta puțin până va fi lansată în online.
Am obținut câteva premii și locul 7 în clasamentul final. Dar, nu mi se pare chiar cel mai potrivit subiect pentru un articol pentru voi în Ajunul Crăciunului.

Recunoștință & ajutor
Anii trecuți scriam și despre recunoștință. Mulțumeam fiecărui om cu care am interacționat, eram recunoscătoare pentru că i-am întâlnit și pentru tot ce mi-au oferit. Și anul acesta am pregătit ceva asemănător, pentru că nu voi înceta să practic recunoștința.

Doar implsul de a da o mână de ajutor, de a face o faptă bună care să conteze măcar puțin, m-a determinat să schimb calendarul. Sunt convinsă că nu se va supăra nimeni din asta.
Remembers & wishes
Și, tot făcând inventarul subiectelor, mi-am dat seama că deja am trecut prin câteva categorii de subiecte. V-am făcut un fel de bilanț, v-am amintit (de) rețeta de cozonac, despre recunoștință și despre ce am intenționat,dar nu am reușit. Mai rămâne să vă povestesc ceva despre cadouri și cam asta ar fi.
Ei bine, nu vă voi lăsa așa, doar cu un mix de remembers & wishes. Am ales pentru voi o poveste. Despre tradiții și copilărie, despre amintiri minunate, fericire și despre simplitate.

Copilărie și tradiții de Crăciun
În copilărie, pregătirile pentru Crăciun începeau cu repetatul colindelor și curățenia casei. Colindele erau prima mea preocupare, dar v-ați prins de asta, cu siguranță. Curățenia, tăiatul porcului și pregătirea preparatelor din porc erau atribuțiile părinților. Eram și eu pe-acolo, dar în niciun caz în plan principal.
Colindatul
Colindatul, în afara sosirii Moșului cu cadourile la care visam, era cel mai plăcut și așteptat moment. Pregăteam cel mai frumos colind, cel mai lung și cel mai puțin cântat de alți colindători.
Alături de prietena mea cea mai bună și de fratele meu, porneam să colindăm în seara de Ajun. Doar în seara de Ajun, nu mai devreme și nici mai târziu. Și, pentru că spiritul de viitor antrprenor (sau finanțist?!?) își făcea loc încă de pe atunci, eu eram cea care strângea și împărțea banii (hi-hi).

Împodobitul bradului și Moș Crăciun
Tot în seara de Ajun venea Moș Crăciun și se împodobea bradul. Asta era tradiția și era extraordinară. Bradul era cumpărat de ai mei cu puțin înainte și ascuns bine de privirile și știința noastră, după cum aveam să aflu mai târziu. În timp ce noi colindam, părinții împodobeau bradul iar apoi așteptam împreună pe Moș Crăciun.
Totul ducea la o atmosferă de suspans și de sărbătoare trăită cu o intensitate nemaipomenită. Și nu pentru că am fi știut cine știe ce despre importanța sau semnificația Crăciunului. Nu mergeam la slujbă, doar părinții ne povesteau câte puțin despre Nașterea Domnului, în timp ce profesorii și dascălii spre deloc.

Atmosfera magică
Cred însă, că atmosfera magică se datora în mare parte tradițiilor, pe care le urmam firesc și cu mare drag. O făceam fără a simți că este împovărător, plictisitor sau învechit. Părea firesc, părea de excepție și simțeam cu adevărat că este sărbătoare! În casă, la școală, oriunde ne aflam, plutea în aer bucuria și spiritul specific sărbătorii.
În locul în care ne aflam de câțiva ani, tradițiile erau ceva de nedescris în cuvinte. Nu, nu era din cauza memoriei, deoarece îmi amintesc clar un obicei din altă parte în care locuisem.

Tradiții unice
Spre exemplu, îmi amintesc de un colind foarte emoționant cântat doar de fetițe. Aveau și niște costume tradiționale excepționale iar textul impresionant. ”Tris fetițele” cred că se se numea obiceiul acela. Deci, nu de la memorie era. Aici, chiar erau altfel.
Cel mai probabil, obiceiurile și tradițiile țineau de fiecare regiune, chiar dacă aparțineau aceluiași județ. Iar cea în care ajunsesem și aveam să rămân cea mai parte din copilărie, avea tradiții și obiceiuri pe care nu le-am mai întâlnit.

Erau unice și recunoscute ca fiind cele mai frumoase. Iar mie mi-au făcut o copilărie minunată. Și m-aș bucura să știu că au rămas acele minunate tradiții. Pentru că am înțeles de ce sărbătorile din copilărie sunt magice cu adevărat și rămân așa toată viața.
Copilărie, tradiții și magie de Crăciun
Faptul că se colinda doar în Ajunul Crăciunului nu era doar un obicei, dar avea o însemnătate aparte. De fapt, așa este normal: în Ajunul Crăciunului începe sărbătoarea creștină. Isus nu s-a născut cu o săptămână, zece zile sau o lună înainte.
La fel cum nici Steaua nu se cântă oricum și oricând. Fiecare dintre aceste obiceiuri și tradiții de Crăciun au o semnificație. Este foarte posibil ca aceasta să fie una dintre explicațiile pentru care sentimentul acela de sărbătoare să se simtă atât de profund.

Poate fi greu de înțeles mai ales în vremurile acestea, cum pot fi trăirile atât de intense, din atâta simplitate, cu atât de puțin. Inexplicabil la prima vedere, dar chiar așa se întâmplă. Expresia ”fericirea stă în lucruri mici” vine probabil din astfel de exemple.
Crăciun așa cum vi-l doriți
De cele mai multe ori starea de Crăciun este dată de simțuri. Lesne de înțeles de ce. Dintotdeauna, ceea ce atinge sufletul, ceea ce emoționează și afectează coarda sensibilă a inimii, a fost cea mai frumoasă stare.

Vă urez cu adevărat un Craciun fix asa cum vi-l doriți: liniștit, zgomotos, bogat, sănătos, magic, pasional, aventuros. Alegerea vă aparține. De la mine pleacă gândurile bune și recunoștința. A, era să uit: Moș bogat și inspirat!
Cu drag, MM
Dacă v-a plăcut ce ați citit, distribuiți și prietenilor
S-ar putea să găsiți ceva interesant și aici:
Decembrie ’89 – Timișoara primul oraș liber
Traditiile frunoase si incurajate cu siguranta contribuiau la atmosfera magica care era de sarbatori. Si faptul ca in decembrie era zapada multa :D
Iubesc Craciunul desi recunosc ca cel mai mult ador perioada dinaintea craciunului :)